News Flash:

28 iunie 1940 – Zi de doliu. 76 de ani de la anexarea Basarabiei si Bucovinei de nord

28 Iunie 2016
2289 Vizualizari | 0 Comentarii
28 iunie 1940
In urma Consiliului de coroana, din 27 iunie 1940, Carol al II-lea scria: "Consilliul are loc si am iesit din el amarat si dezgustat, toti acei care faceau pe eroii la pranz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenti, am fost pentru rezistenta. Numele lor merita sa fie inscrise cu litere de aur in cartea demnitatii romanesti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Stefan Ciobanu, Ernest Urdareanu".

Teroarea rosie

Astfel, la 28 iunie 1940, trupele sovietice au intrat pe teritoriul romanesc. Ce a insemnat asta pentru populatia teritoriilor ocupate se cunoaste.

„28 iunie 1940 este cea mai grea si cea mai neagra fila din istoria neamului nostru, Basarabia romana. In acea dupa-amiaza de duminica basarabenii i-au intampinat pe malul Nistrului cu paine si cu sare, iar in loc de multumire soldatii rusi au ordonat sa fie arestati cei mai buni gospodari ai satului. Dupa ce au intrat in sat, au rupt si au calcat in picioare tricolorul romanesc, iar in loc au pus „flagul" lor rosu cu secera si ciocan. Din acea zi neagra s-au inceput crimele ocupantilor comunisti pe teritoriul Basarabiei. Toti gospodarii erau arestati, „cercetati" si apoi dispareau fara urma. Asta se numeste eliberare?", se intreaba, in Timpul.md, Boris Vasiliev, din Sarateni, Telenesti, profesor si autor al cartii „Stalin mi-a furat copilaria". El spune ca, desi era copil, a fost nevoit sa indure gerul siberian, fiind de doua ori deportat impreuna cu familia sa...

Avea numai opt ani cand au venit trupele sovietice in Basarabia, dar isi aminteste in detalii acea zi odioasa de 28 iunie 1940. In acea duminica, pe la ora patru dupa-amiaza, de pe malul stang „au inceput sa vina spreBasarabia luntri cu soldati inarmati „cum vin lacustele peste grane". Nestiind ce urmeaza sa se intample, pe mal se adunase tot satul.

O sinteza a ceea ce a insemnat ocupatia bolsevica a fost publicata in anul 2010 de ziarul Timpul de la Chisinau, asa cum a fost ea alcatuita de Comisia pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din R.Moldova:

1)extinderea dictaturii Partidului Comunist Unic in zonele incluse in RASS Moldoveneasca si misiunea de subminare si subversiune a acestei entitati in raport cu Romania si populatia din Basarabia, de cap de pod al revolutiei mondiale bolsevice;

2) instituirea unui mecanism diabolic de represiune (CeKa, GPU, OGPU, NKVD, NKGB, MGB, KGB, Justitie si Procuratura) si aplicarea terorii in masa;

3) decretarea si aplicarea unei legislatii discriminatorii antiumane;

4) impunerea unei ideologii a urii de clasa, a urii fata de fiinta si demnitatea umana, exacerbarea propagandei anticrestine si a xenofobiei;

5) mutilarea spirituala a moldovenilor prin impunerea unei limbi artificiale, straine de limba romana, si a unei identitati contrafacute ideologic;

6) interzicerea cugetului liber, a dreptului de asociere, a liberei initiative, exterminarea si marginalizarea intelectualitatii;

7) lichidarea taranimii ca clasa prin colectivizarea fortata si deportarile de la inceputul anilor 30 ai secolului XX;

8) foametea cumplita din anii 1932-1933;

9) declansarea represiunilor impotriva asa-numitelor „elemente antisovietice" si „nationaliste" de la mijlocul anilor 30 ai secolului trecut, deportarea si exterminarea in masa a oamenilor prin deciziile unor institutii extrajudiciare, ale asa-numitelor „troica";

10) ocuparea, prin dictat, la 28 Iunie 1940, a Basarabiei, NorduluiBucovinei si tinutului Herta, in urma tranzactiei sovieto-germane din 23 august 1939 si a intelegerilor secrete ulterioare dintre URSS si Germania nazista;

11) realizarea unui transplant de sistem sovietic in teritoriile romanesti ocupate si impunerea cu forta a regimului totalitar comunist;

12) aplicarea terorii impotriva fruntasilor vietii publice, intelectualilor, slujitorilor cultelor si oamenilor simpli ramasi in teritoriile ocupate, comiterea unor asasinate din motive de ura de clasa;

13) exodul fortat al zecilor de mii de oameni, intelectuali, in primul rand, din teritoriile ocupate de URSS;

14) formarea abuziva a RSS Moldovenesti si sfartecarea teritoriala aBasarabiei;

15) interzicerea alfabetului romanesc si a limbii romane si impunerea alfabetului rusesc, prin Hotararea Consiliului Comisarilor Poporului al URSSdin 11 noiembrie 1940;

16) anularea abuziva a dreptului la cetatenia romana prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS cu privire la restabilirea cetateniei sovietice de catre locuitorii Basarabiei si la dobandirea ei de catre locuitoriiBucovinei de Nord din 8 martie 1941;

17) deportarea in regiunile indepartate ale URSS a zecilor de mii de oameni nevinovati la 13 iunie 1941;

18) mobilizarile fortate antebelice si postbelice a zecilor de mii de tineri pe santierele de munca (FZO) din URSS si inrolarea lor in Armata Sovietica;

19) arestarile si epurarile operate de organele sovietice de represiune in primii ani postbelici;

20) foametea organizata din 1946-1947;

21) deportarea in regiunile indepartate ale URSS a zecilor de mii de oameni nevinovati la 6 iulie 1949;

22) lichidarea proprietatii private, confiscarea bunurilor materiale ale taranilor si colectivizarea satului;

23) prigoana impotriva Bisericii si a slujitorilor cultelor, inchiderea, profanarea si demolarea locasurilor de cult;

24) deportarea pentru credinta in regiunile indepartate ale URSS la 1 aprilie 1951 a credinciosilor confesiunii „Martorii lui Iehova";

25) ofensiva ideologica si propagandistica impotriva scriitorilor si valorilor noastre nationale;

26) sovietizarea, rusificarea si deznationalizarea populatiei prin sistemul de educatie si cultura, aparatul administrativ, mass-media si propoganda;

27) manipularea si deformarea constiintei identitare prin falsificarea istoriei, impunerea unor ritualuri, monumente si simboluri straine firii noastre;

28) negarea identitatii romanesti a populatiei majoritare si inocularea romanofobiei;

29) instrumentarea unui regim al „terorii memoriei", al controlului, al constrangerilor si al persecutiilor individualitatii umane pentru cea mai mica incercare de gandire libera in raport cu regimul totalitar comunist;

30) promovarea unei industrializari si urbanizari de tip colonial, cu grave consecinte pe plan etnodemografic;

31) inregistrarea unor mari dezechilibre ecologice si a unor urmari nefaste pentru sanatatea populatiei in urma experimentelor in sfera agriculturii bazate pe chimizarea si concentrarea excesiva a productiei agricole;

32) formarea unei caste privilegiate a aparatului de partid, a nomenclaturii care a confiscat si a concentrat puterea absoluta, a profitat de aceasta si a parazitat pe spatele cetatenilor simpli, servind interese straine.

Anexarea Basarabiei si a nordului Bucovinei de catre U.R.S.S.

Nota ultimativa a guvernului sovietic din 26 iunie 1940

In anul 1918, Romania, folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei, a desfacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, calcand prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei, populata in principal cu ucraineni, cu Republica Sovietica Ucraineana.

Uniunea Sovietica nu s-a impacat niciodata cu faptul luarii cu forta a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o data si deschis in fata intregii lumi. Acum, cand slabiciunea militara a U.R.S.S. a trecut in domeniul trecutului, iar situatia internationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mostenite pentru a pune in fine bazele unei paci solide intre tari, U.R.S.S. considera necesar si oportun ca in interesele restabilirii adevarului sa paseasca impreuna cu Romania la rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.

Guvernul sovietic considera ca chestiunea intoarcerii Basarabiei este legata in mod organic de chestiunea transmiterii catre U.R.S.S. a acelei parti a Bucovinei a carei populatiune este legata in marea sa majoritatea de Ucraina Sovietica prin comunitatea soartei istorice, cat si prin comunitatea de limba si compozitiune nationala. Un astfel de act ar fi cu atat mai just cu cat transmiterea partii de nord a Bucovinei catre U.R.S.S. ar reprezenta, este drept ca numai intr-o masura neinsemnata, un mijloc de despagubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuita U.R.S.S. si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 de ani a Romaniei in Basarabia.

Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al Romaniei:

1. Sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia;

2. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele sale potrivit cu harta alaturata. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca guvernul roman va primi propunerile de fata ale

U.R.S.S. si ca aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale pasnica conflictul prelungit dintre U.R.S.S. si Romania. Guvernul sovietic asteapta raspunsul guvernului regal al Romaniei in decursul zilei de 27 iunie curent.(A. Vianu, C. Buse, Z. Zamfir, Gh. Badescu, Relatii internationale in acte si documente, vol. II (1939-1945), Ed. Didactica si Pedagogica, 1976, p. 49-52)

Consiliul de coroana accepta cedarea Basarabiei - insemnari din jurnalul regelui Carol al II-lea

Joi, 27 iunie, ora 20

Consilliul are loc si am iesit din el amarat si dezgustat, toti acei care faceau pe eroii la pranz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenti, am fost pentru rezistenta. Numele lor merita sa fie inscrise cu litere de aur in cartea demnitatii romanesti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Stefan Ciobanu, Ernest Urdareanu. Toti ceilalti, cu oaresicare nuanta, au fost pentru acceptarea ultimatumului. Au fost impresionati de sfaturile ce ne-au venit de peste granita, au fost impresionati si de ideea ca nu vom putea castiga asa un razboi. Unii ai propus rezistenta si, pe urma, cedarea; ar fi fost cel putin un gest.

Un mic incident comico-tragic a fost in cursul atacului lui Iorga impotriva lui Tenescu si Slavescu; l-am intrebat cat crede ca costa un avion de bombardament, mi-a raspuns ca crede ca, probabil, vreo 500.000 lei; a ramas extrem de uimit cand a auzit ca e 30 de milioane.

Discutii mai indelungate au fost inutile, deci am incheiat Consiliul printr-o scurta cuvantare, in care am spus ca este ziua cea mai dureroasa a vietii mele, aceasta zi in care trebuiam sa ma bucur ca fiul meu si-a trecut bacalaureatul. Ca consider ca se face o mare greseala de a ceda fara nici o rezistenta, aproape un sfert din tara, dar ma vad coplesit de avizul marii majoritati a acelora carora le-am cerut sfatul. Am plecat fara a mai da mana cu nimeni, adanc amarat si convins ca urmarile celor hotarate vor fi foarte rele pentru tara, chiar daca, cum crede Argetoianu, foarte curand vom recapata ce am pierdut. (Carol al II-lea, Intre datorie si pasiune. Insemnari zilnice, vol. II (1939-1940), Bucuresti, Casa de editura si presa „Sansa", 1996, p. 203-204)

Raspunsul guvernului roman din ziua de 27 iunie 1940

Guvernul U.R.S.S. a adresat guvernului roman o nota care a fost remisa la 26 iunie 1940, la ora 10 seara, de catre excelenta sa d-l Molotov, presedintele Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, comisar al poporului pentru Afacerile Straine, excelentei sale d-lui Davidescu, ministrul Romaniei la Moscova.

Fiind insufletit de aceeasi dorinta ca si guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin mijloace pacifice toate chestiunile care ar putea sa produca o neintelegere intre U.R.S.S. si Romania, guvernul regal declara ca este gata sa procedeze imediat si in spiritul cel mai larg la discutiunea amicala si de comun acord a tuturor problemelor emanand de la guvernul sovietic.

In consecinta, guvernul roman cere guvernului sovietic sa binevoiasca a indica locul si data ce doreste sa fixeze in acest scop.

De indata ce va fi primit un raspuns din partea guvernului sovie tic, guvernul roman isi va desemna delegatii si nadajduieste ca conversatiunile cu reprezentantii guvernului sovietic vor avea ca rezultat sa creeze relatiuni trainice de buna intelegere si prietenie intre U.R.S.S. Si Romania. (A. Vianu, C. Buse, Z. Zamfir, Gh. Badescu, Relatii internationale in acte si documente, II (1939-1945), Ed. Didactica si Pedagogica, 1976, p. 49-52)

Nota ultimativa a guvernului sovietic din noaptea de 27 iunie 1940

Guvernul U.R.S.S. considera ca raspunsul guvernului regal al Romaniei din 27 iunie ca imprecis, deoarece in raspuns nu se spune direct ca el primeste propunerea guvernului sovietic de a-i restitui neintarziat Basarabia si partea de nord a Bucovinei. Insa cum ministrul Romaniei la Moscova, d. Davidescu, a explicat ca raspunsul mentionat al guvernului regal al Romanei insemneaza accedarea la propunerea guvernului sovietic, guvernul sovietic primind aceasta explicatie a d-lui Davidescu, propune:

1. In decurs de patru zile, incepand de la ora 14, dupa ora Moscovei la 28 iunie sa evacueze teritoriul Basarabiei si Bucovinei de trupele romanesti.

2. Trupele sovietice, in acelasi timp, sa ocupe teritoriul Basarabiei si partea de nord a Bucovinei.

3. In decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice sa ocupe urmatoarele puncte: Cernauti, Chisinau, Cetatea-Alba.

4. Guvernul regal al Romaniei sa ia asupra sa raspunderea in ceea ce priveste pastrarea si nedeteriorarea cailor ferate, parcurilor de locomotive si vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, intreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului.

5. Sa se numeasca o comisie alcatuita din reprezentanti ai guvernului roman si U.R.S.S., cate doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor in litigiu in legatura cu evacuarea armatei romane si institutiilor din Basarabia si partea de nord a Bucovinei. Guvernul sovietic insista ca guvernul regal al Romaniei sa raspunda la propunerile sus mentionate nu mai tarziu de 28 iunie ora 12 (ora Moscovei). (A. Vianu, C. Buse, Z. Zamfir, Gh. Badescu, Relatii internationale in acte si documente, II (1939-1945), Ed. Didactica si Pedagogica, 1976, p. 49-52)

Raspunsul guvernului roman din ziua de 28 iunie 1940

Guvernul roman, pentru a evita gravele urmari pe care le-ar avea recurgerea la forta si deschiderea ostilitatilor in aceasta parte a Europei, se vede silit sa accepte conditiile de evacuare specificate in raspunsul sovietic.

Guvernul roman ar dori totusi ca termenele de la punctul unu si doi sa fie prelungite, deoarece evacuarea teritoriilor ar fi foarte greu de dus la indeplinire in patru zile din pricina ploilor si inundatiilor care au stricat caile de comunicatie.

Comisia mixta instituita la punctul 5 ar putea discuta si rezolva aceasta chestiune.

Numele reprezentantilor romani din aceasta comisiune vor fi comunicate in cursul zilei. (A. Vianu, C. Buse, Z. Zamfir, Gh. Badescu, Relatii internationale in acte si documente, II (1939-1945), Ed. Didactica si Pedagogica, 1976, p. 49-52)


sursa: Ziuaveche

rezistenta nicolae iorga victor iamandi silviu dragomir traian pop
Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1148 (s) | 35 queries | Mysql time :0.023634 (s)

loading...