News Flash:

9 minciuni despre grasimea si colesterolul din dieta

14 Ianuarie 2014
867 Vizualizari | 0 Comentarii
Domeniile nutritiei si cele de prevenire a bolilor dau de multe ori dovada de incompetenta. Noi am fost gresit sfatuiti sa evitam grasimile saturate si colesterolul, in ciuda neexistentei dovezilor efectelor nocive.

In acest articol gasiti 9 minciuni, mituri si conceptii gresite despre grasimea si colesterolul din dieta, asa cum le-a enumerat authoritynutrition.com.

1. O dieta saraca in grasimi (low-fat), bogata in carbohidrati (high-carb) este optima
In anii 1960, 1970, multi oameni de stiinta credeau ca grasimile saturate au fost principala cauza a bolilor de inima, prin cresterea colesterolului „rau” in sange. Aceasta idee a fost piatra de temelie a dietei low-fat. Datorita catorva studii si decizii politice gresite, aceasta dieta a fost recomandata tuturor americanilor in anul 1977 (1).

Citeste si Top mituri despre slabit

Cu toate acestea, nu a existat nici macar un singur studiu al acestei diete in acel moment. Americanii au devenit participanti in cel mai mare experiment necontrolat din istorie. Acest experiment nu a iesit foarte bine si inca exista consecinte. Acest grafic arata cum epidemia de obezitate a inceput aproape in acelasi timp cand au aparut liniile directoare ale dietei low-fat (2):

Epidemia de diabet a urmat curand dupa aceea. Desigur, un grafic precum acesta nu dovedeste nimic. Corelatia nu inseamna cauzalitate. Este insa plauzibil ca recomandarile unei diete low-fat au inrautatit lucrurile, deoarece oamenii au inceput sa manance mai putine alimente sanatoase cum ar fi carnea, untul si ouale, in timp ce consuma mai multe produse alimentare procesate cu un continut mare de zahar si de carbohidrati rafinati. Desi atunci existau putine dovezi, dieta low-fat a fost studiata cu atentie in ultimii ani. A fost testata in cel mai mare studiu controlat din istorie: „The Women’s Health Initiative”. In acest studiu, 48,835 femei aflate la menopauza au fost impartite in doua grupuri. Un grup a tinut o dieta low-fat (cu cereale integrale etc.), in timp ce celalalt grup a mancat “normal”. Dupa o perioada de 7,5-8 ani, grupul low-fat cantarea doar cu 0,4 kg. mai putin decat grupul controlat si nu a existat nicio diferenta referitoare la rata bolilor cardiovasculare sau a cancerului intre cele doua grupuri (3, 4, 5, 6).

Un alt studiu extins nu a descoperit niciun avantaj al acestei diete (7, 8, 9). Din nefericire, dieta low-fat recomandata de cele mai multe organizatii de nutritie nu este doar ineficienta, ci poate fi chiar daunatoare. In mai multe studii efectuate pe oameni, dieta low-fat a inrautatit unii factori de risc, crescand trigliceridele, scazand colesterolul HDL (bun) si micsorand particulele LDL (10, 11, 12, 13).

In ciuda rezultatelor negative din studii, multi nutritionisti din toata lumea continua sa recomande dieta low-fat, care este mai mult nociva decat de ajutor pentru oameni.

Concluzie: nu exista dovezi ca dieta low-fat este benefica. Nu produce scaderea in greutate pe termen lung si nici nu reduce bolile cronice. Unele studii arata ca poate fi chiar daunatoare.

2. Alimentele bogate in colesterol (precum ouale) sunt nocive
Profesionistii in nutritie au avut un succes remarcabil in condamnarea alimentelor perfect sanatoase. Probabil cel mai bun exemplu in acest sens sunt ouale, care se afla printre cele mai sanatoase alimente de pe planeta. Substantele nutritive din ou sunt suficiente pentru a transforma o singura celula fertilizata intr-un puisor de gaina. Totusi, deoarece ouale contin o cantitate mare de colesterol, s-a crezut ca provoaca boli de inima. Studiile insa au constatat: colesterolul din dieta nu creste colesterolul rau din sange. Ouale maresc colesterolul HDL (bun) si nu sunt asociate cu un risc crescut de boli de inima (14, 15, 16, 17, 18). Sunt niste alimente foarte sanatoase, pline de vitamine, minerale si substante nutritive importante pentru ochi si creier (19, 20, 21). Retineti ca majoritatea nutrientilor se gasesc in galbenus – albusul contine doar proteine. Spunandu-le oamenilor sa nu consume galbenusul poate fi cel mai ridicol sfat din istorie.

Citeste si Le consumi zilnic dar nu stiai asta despre ele! Topul alimentelor anti-imbatranire

Concluzie: ouale au fost condamnate datorita cantitatii mari de colesterol, insa studiile recente au aratat ca ele nu cresc colesterolul din sange si nici nu contribuie la bolile cardiovasculare. Ouale se numara printre cele mai hranitoare alimente de pe planeta.

3. Nivelul colesterolului total si LDL este un bun indicator al riscului de atac de cord
Probabil cea mai mare greseala din medicina moderna este concentrarea excesiva pe nivelul colesterolului total si LDL ca indicator al atacului de cord. Este adevarat ca nivelul ridicat al ambelor este asociat cu un risc crescut (22). Insa imaginea de ansamblu este mult mai complicata de atat. Colesterolul total include colesterolul HDL, numit si colesterolul „bun”. HDL crescut mareste de fapt numarul colesterolului total. Colesterolul LDL are si el subtipuri: colesterolul mic, particulele de colesterol LDL dens (foarte rau), apoi colesterolul LDL mare (bun). Particulele mici sunt asociate cu bolile de inima, in timp ce colesterolul mare este de cele mai multe ori benign (23, 24, 25, 26, 27).

Studiile arata ca de fapt colesterolul total si LDL sunt slabi indicatori de risc, comparativ cu alti markeri, cum ar fi raportul trigliceride:HDL (28, 29).

Un studiu a constatat ca dintr-un numar de 231.986 pacienti spitalizati pentru boli de inima, jumatate din ei au avut un nivel normal al colesterolului LDL (30)! Exista, de asemenea, studii care arata ca un colesterol ridicat poate avea rol protector. In cazul persoanelor in varsta, cu cat nivelul colesterolului era mai mare, cu atat riscul bolilor cardiovasculare a fost mai mic (31, 32). Nivelul prea scazut al colesterolului este asociat cu un risc crescut de deces... din alte cauze, precum cancerul si sinuciderea (33, 34).

In ciuda slabei valori predictive a colesterolului total si LDL, persoanele care au un nivel mare sunt deseori sfatuite sa diminueze colesterolul prin orice mijloace, inclusiv printr-o dieta low-fat (care nu functioneaza) si cu medicamente – statine.

Chiar acum, milioane de oameni din toata lumea iau medicamente fara a avea nevoie de ele, trecand prin riscul unor efecte secundare.

Concluzie: nivelul colesterolului total si LDL este un marker slab al bolilor cardiovasculare. Multe persoane iau medicamente in mod inutil, deoarece doctorii tind sa se concentreze pe aceste numere.

4. Uleiurile procesate vegetale si de seminte sunt sanatoase
Dintr-un motiv ciudat, uleiurile procesate vegetale si de seminte au fost recunoscute ca alimente sanatoase. Oamenii au inceput sa le consume abia acum 100 de ani, pentru ca nu aveau tehnologia de a le procesa. Unele genii din nutritie si-au dat seama ca acestea ar fi foarte sanatoase pentru oameni si cu siguranta mai bune decat grasimile saturate „periculoase”. Aceste uleiuri, care includ uleiul de soia, porumb si bumbac sunt bogate in acizi grasi polinesaturati Omega-6 care, in exces, sunt daunatori si pot contribui la inflamatie (35, 36, 37). Desi aceste uleiuri au fost recomandate pentru a reduce bolile cardiovasculare, exista multe studii care arata ca ele cresc acest risc (38, 39, 40, 41).

Intr-un studiu care a analizat uleiurile comune pentru gatit din magazinele din Statele Unite, s-a constatat ca 0,56% pana la 4,2% dintre acizii grasi din aceste uleiuri au fost grasimi trans foarte toxice (42)! Cu toate acestea, respectivele uleiuri sunt recomandate de organizatiile care se presupune ca ar trebui sa ne protejeze sanatatea. Acesta este un exemplu referitor la felul in care urmarea intelepciunii nutritiei conventionale cu ochii inchisi va poate duce devreme in mormant.

Concluzie: uleiurile procesate vegetale si de seminte sunt foarte nesanatoase, pline de acizi grasi Omega-6 si grasimi trans, care pot contribui la imbolnavirea noastra.

5. Grasimile saturate cresc colesterolul rau si produc boli de inima
„Razboiul grasimilor saturate” a esuat lamentabil. Acesta a fost bazat initial pe studii eronate, insa cumva au devenit populare (cu consecinte dezastruoase). Guvernele si organizatiile de sanatate inca nu si-au schimbat pozitia in ciuda dovezilor incontestabile rezultate din studiile eronate.

Grasimile saturate nu cresc foarte mult colesterolul LDL. Acest efect este slab si inconsistent si se pare ca depinde de fiecare individ (43, 44, 45). Atunci cand grasimile saturate afecteaza LDL, modifica particulele din unele mici, dense (foarte, foarte rele), in colesterol LDL mare, care este in cea mai mare parte benign (46, 47, 48). Grasimile saturate cresc si colesterolul HDL, care este asociat cu un risc redus de boli de inima (49, 50). Grasimile saturate de fapt imbunatatesc profilul lipidic, nu invers.

In ultimii ani, multe studii extinse au examinat legatura dintre grasimile saturate si riscul bolilor cardiovasculare. Unul dintre aceste studii a inclus 347.747 participanti si a analizat datele a 21 de studii. Concluzia: nu exista dovezi ca grasimile saturate cresc riscul bolilor de inima (51). Multe alte studii au confirmat aceasta concluzie. Grasimile saturate sunt inofensive (52, 53). Este adevarat, grasimile saturate nu au fost si nici nu se va dovedi ca vor provoca boli cardiovasculare, deoarece pur si simplu nu este adevarat.

Concluzie: in ciuda deceniilor de propaganda, nu s-a dovedit niciodata ca grasimile saturate cauzeaza boli de inima. De fapt, grasimile saturate reduc unii dintre cei mai importanti factori de risc ai acestor boli.

6. Grasimile saturate si cele trans sunt asemanatoare
Grasimile trans sunt grasimi nesaturate care au fost modificate chimic pentru a fi mai solide si pentru a avea un termen de valabilitate mai lung. Sunt cunoscute si ca grasimi partial hidrogenate. Procesul de fabricare este foarte dezgustator: implica presiune inalta, temperatura ridicata, un catalizator metalic si gaz de hidrogen. Este derutant ca se poate crede ca aceste grasimi pot fi potrivite pentru consumul uman.

Cateva dintre cele mai importante organizatii din domeniul sanatatii au inceput sa deruteze oamenii grupand grasimile trans impreuna cu cele saturate, numindu-le „grasimi rele” (54). Totusi, asa cum am subliniat mai sus, grasimile saturate sunt inofensive, insa nu se poate spune acelasi lucru si despre grasimile trans. Acestea sunt foarte toxice si pot produce rezistenta la insulina, inflamatie si pot creste semnificativ riscul de boli grave asa cum sunt bolile cardiovasculare (55, 56, 57, 58). Desi consumul a scazut, grasimile trans se gasesc inca in produsele alimentare procesate si FDA (autoritatea guvernamentala din SUA in domeniul alimentar si farmaceutic - n.tr.) inca le include in categoria „Generally Regarded as Safe” (GRAS). Pentru a evita bolile cronice, atunci consumati unt, carne si ulei de cocos, insa evitati grasimile trans.

Concluzie: grasimile trans sunt asemanatoare celor saturate in ceea ce priveste consistenta si termenul de valabilitate, insa compozitia chimica este foarte diferita. In timp ce grasimile saturate sunt inofensive, cele trans sunt foarte toxice si ar trebui evitate.

7. Daca mancati grasime va ingrasati si dietele high-fat sunt periculoase
Grasimea este ceea ce se depune sub pielea noastra si ne face sa aratam moi si pufosi. Prin urmare, consumul de grasime ar trebui sa ne faca sa o stocam. Suntem ceea ce mancam, nu? Ei bine, nu este atat de simplu. Chiar daca grasimea are mai multe calorii pe gram comparativ cu proteinele si carbohidratii, alimentele ce sunt in mod natural bogate in grasimi sunt foarte satioase. De fapt, studiile ce au analizat dietele high-fat (low-carb), arata ca acestea cauzeaza o mai mare pierdere in greutate decat dietele low-fat (59, 60, 61).

Dietele low-carb, high-fat duc la diverse alte beneficii: cresc colesterolul HDL, scad trigliceridele, glicemia si nivelul insulinei, grasimea abdominala si imbunatatesc marimea particulelor LDL (62, 63,63, 65). In ciuda acestui fapt, multi profesionisti din domeniul nutritiei au totusi indrazneala de a numi dietele low-carb daunatoare si de a continua promovarea dietelor low-fat care s-au dovedit, iar si iar, a fi complet ineficiente.

Concluzie: desi grasimea are mai multe calorii pe gram decat carbohidratii sau proteinele, studiile arata ca dietele high-fat (si low-carb) duc la o scadere in greutate mai mare decat dietele low-fat.

8. Margarina prelucrata este mai buna decat untul natural
Datorita razboiului cu grasimile saturate, untul a devenit cunoscut ca fiind un aliment nesanatos. Fabricantii de produse alimentare au profitat de aceasta sansa producand replici ale untului, asa cum este margarina. Cele mai multe margarine contin cantitati mari de uleiuri vegetale procesate, de multe ori cu grasimi trans adaugate in amestec. Este greu sa ne imaginam cum oamenii au putut crede ca margarina procesata, facuta in fabrica, ar putea fi mai sanatoasa decat untul, care este complet natural si pe care oamenii il consuma de multa vreme.

Citeste si Sigur nu stiai asta! Ce se intampla daca mananci MAMALIGA

Studiile nu sprijina ideea ca margarina este mai sanatoasa decat untul. In cadrul unui studiu numit Framingham Heart Study, margarina a fost asociata cu un risc crescut al bolilor de inima in comparatie cu untul (66). Multe alte studii au analizat produsele lactate high-fat si nu au gasit nicio dovada ca ar contribui la vreo boala, de fapt aceste produse fiind asociate cu un risc scazut de obezitate (67, 68). Produsele alimentare high-fat, precum untul, sunt foarte sanatoase, in special daca provin de la vaci hranite cu iarba.

Concluzie: margarina este un aliment fals, nesanatos, produs in fabrica si care de obicei contine grasimi trans si uleiuri vegetale procesate. Untul este o alegere mult mai buna, mai ales daca provine de la vaci hranite cu iarba.

9. Alimentele low-fat procesate sunt optiuni sanatoase
Din cauza sfatului ridicol referitor la grasime, fabricantii de produse alimentare au indepartat grasimea din unele dintre alimentele lor. Insa exista o problema serioasa: alimentele naturale au un gust rau fara grasime.

Producatorii si-au dat seama si au adaugat mult zahar pentru a compensa lipsa grasimii. De aceea, majoritatea alimentelor „low-fat” contin mult zahar, care este daunator (69, 70, 71). Daca un produs alimentar are pe eticheta „continut redus de grasimi” sau „dieta”, atunci probabil veti gasi zahar, sirop de porumb si diferite substante chimice artificiale pe lista ingredientelor.

Cu toate acestea, vanzarile acestor produse alimentare au crescut foarte mult din cauza profesionistilor din domeniul nutritiei, care inca ii sfatuiesc pe oameni sa le consume, desi alternativele „normal-fat” sunt mult mai sanatoase.

Sursa: obiectiv.info
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

minciuni mituri conceptii gresite grasimea colesterolul dieta
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0812 (s) | 23 queries | Mysql time :0.011818 (s)