Crestinii sarbatoresc, joi, 15 august, Adormirea Maicii Domnului sau Sfanta Maria Mare, unul din Praznicele Imparatesti ale Bisericii Ortodoxe.
Aceasta sarbatoare comemoreaza moartea, invierea si slavirea Maicii Mantuitorului, care „a fost luata” de Dumnezeu in imparatia cereasca a lui Hristos in deplinatatea vietii ei sufletesti si trupesti.
Adormirea Maicii Domnului
Traditia spune ca Sfanta Maria, simtindu-si apropierea sfarsitului vietii pamantesti, s-a asezat in casa ei din Gradina Ghetsimani, pe un pat, asteptand mutarea catre Imparatia Fiului ei, Mantuitorul Iisus Hristos.
Sfintii Apostoli, care erau imprastiati in toate partile lumii cunoscute in vremea aceea pentru a propovadui Evanghelia Mantuitorului Hristos, au fost adusi in chip miraculous la Ierusalim, pentru a fi alaturi de Maica Domnului si a-i aseza trupul in mormant. Pentru ca dintre Sfintii Apostoli lipsea Toma, atunci cand acesta a ajuns la Ierusalim, dupa trei zile, el i-a rugat sa-i fie deschis si lui mormantul, pentru a o vedea inca o data pe Maica lui Hristos.
Fiindu-le mila de el, Sfintii Apostoli au deschis mormantul Maicii Sfinte, insa au vazut ca, prin minune, mormantul era gol. Au cunoscut astfel ca Maica Domnului se inaltase la ceruri, potrviit crestinortodox.ro.
Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sarbatoare inchinata Sfintei Fecioare Maria, desi marturii despre existenta ei nu avem decat incepand din secolul al V-lea, cand cultul Maicii Domnului incepe sa se dezvolte foarte mult, mai ales dupa Sinodul IV Ecumenic, care a hotarat ca Maica Domnului este Nascatoare de Dumnezeu, cultul ei cunoscand de atunci o foarte mare dezvoltare.
Locul de origine al sarbatorii este probabil Ierusalim, Orasul Sfant, unde se pastreaza pana astazi, in apropierea Gradinii Ghetsimani, mormantul Maicii Domnului si biserica zidita pe acest mormant. In spatele mormantului Maicii Domnului din aceasta biserica este pusa la inchinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, cunoscuta sub numele de Ierusalimitissa.
Praznicul Adormirii Maicii Domnului se bucura de o mare cinstire in randul credinciosilor, avand o perioada de doua saptamani de post, inaintea sarbatorii, ca perioada de pregatire duhovniceasca pentru acest eveniment sfant din viata Maicii Domnului.
Obiceiuri si traditii de Sfanta Maria Mare
Sarbatoarea Sfintei Marii aduce cu ea o serie de obiceiuri, traditii si superstitii.
In aceasta zi, in Transilvania, exista obiceiul ca femeile maritate sa duca la biserica, dis de dimineata, fructe din recolta de struguri si de prune, pentru a fi sfintite de catre preoti si impartite apoi credinciosilor. De asemenea, fetele nemaritate culeg flori din gradina, pe care le duc la biserica, asezandu-le la icoane. In modul acesta, se crede ca familiile lor vor fi protejate de boli si de necazuri.
Tot in aceasta zi de sarbatoare, femeile insarcinate se roaga la Maica Domnului pentru ca aceasta sa le protejeze pe toata durata sarcinii si sa le ajute sa nasca prunci sanatosi. Traditia nu-i uita nici pe cei care au parasit aceasta lume, astfel ca in dimineata de 15 august se tamaiaza mormintele.
Din 15 august se deschide si sezonul nuntilor, acesta tinand pana la intrarea in postul Craciunului. Perioada dintre Sfanta Marie Mare (15 august) si Sfanta Marie Mica (8 septembrie) mai este cunoscuta in popor si sub denumirea de Intre Santamarii. Aceasta perioada, spune traditia, este considerata a fi potrivita pentru semanaturile de toamna.
In ziua de Sfanta Marie, ciobanii isi coboara turmele de oi de pe munte, semn ca anotimpul calduros este pe sfarsite.
Printre superstitiile legate de Sfanta Maria Mare se resasesc si cele legate de foc. In multe sate romanesti nu se aprinde focul cu doua zile inainte de aceasta sarbatoare. Se spune ca, in caz contrar, oamenii risca sa se imbolnaveasca, sa le ia foc acareturile si sa ia boli care pocesc pentru cei ce mananca gatit la foc in aceste zile.
Gospodarii vor avea recoltele blestemate si fara roade daca vor lucra in aceasta zi mare, iar vitele li se vor imbolnavi si gospodaria se va destrama.
Aceasta sarbatoare se tine mai ales pentru sanatate, pentru casatorie, pentru nastere usoara si pentru vindecari. Oamenii merg la biserica si se roaga la Fecioara Maria: fetele de maritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodariei, iar barbatii pentru recolte bogate, scrie News.ro.
De Sfanta Maria Mare, fetele nemaritate care doresc sa isi gaseasca ursitul trebuie sa poarte in san de-a lungul intregii zilei un fir de naprasnic (feriga in unele zone) si sa se roage la icoana Maicii Domnului, tinand candela aprinsa. Se spune ca naprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care il poarta de Sfanta Maria Mare.
De Sfanta Maria Mare fetelor le este interzis sa isi taie parul si sa-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scaldatul in ape curgatoare.
In alte zone, fetele care doresc sa se marite repede isi pun busuioc proaspat sub perna, pentru a-si visa jumatatea. Despre aceasta zi se considera ca are o putere magica foarte mare, fapt pentru care plantele de leac, culese de catre tinerele necasatorite, au forta de a vindeca diferite boli.
In data de 15 isi schimba barbatii palaria cu caciula, iar cei care mai sunt vazuti cu palaria dupa aceasta data sunt luati in ras de catre ceilalti sateni. Tot acestora le este interzis sa doarma pe prispa casei, ori in tarnat in aceasta zi.
Batranii satelor transilvanene cred si in zilele noastre ca daca in ziua de Sfanta Marie Mare infloresc trandafirii toamna va fi lunga si calduroasa.
De asemenea, in aceasta zi de sarbatoare se spune ca nu este bine sa mergi inapoi, intrucat atragi tristetea Maicii Domnului. O alta superstitie legata de ziua Adormirii Maicii Domnului spune ca nu este bine sa se aprinda focul in soba, acesta fiind un gest care atrage boala si ghinionul.
In aceasta zi, multe biserici si manastiri din tara isi sarbatoresc hramul.
