News Flash:

Banii te fac insensibil?

15 Februarie 2014
939 Vizualizari | 0 Comentarii
Acest joc de Monopoly poate fi folosit ca metafora pentru a intelege societatea si structura ei ierarhica, unde unii oameni au multe bogatii si statut ridicat, iar multi oameni nu au.

Au mult mai putine bogatii si statut scazut si mult mai putin acces la resurse dorite. Eu si colegii mei, in ultimii sapte ani, am studiat efectele acestor ierarhii. Am gasit de-a lungul a sute de studii si sute de participanti din toata tara ca in timp ce averea unei persoane sporeste, sentimentele de compasiune si empatie scad, iar sentimentele de indreptatire, de merit, si ideologia interesului personal creste. In sondaje, am gasit ca de fapt indivizii mai bogati sunt mai predispusi sa eticheteze lacomia ca fiind buna, si urmarirea interesului personal ca benefica si morala. Astazi vreau sa vorbesc despre implicatiile acestei ideologii a interesului personal, de ce ar trebui sa ne pese de aceste implicatii, si inchei cu ce ar trebui facut.

Primele studii pe care le-am condus urmareau disponibilitatea de intrajutorare, ceva ce psihologii sociali numesc comportament prosocial. Ne interesa sa vedem cine e dispus sa ofere ajutor altei persoane, cel mai bogat sau cel mai sarac. Intr-unul dintre studii, am adus membri bogati si saraci din comunitate in laborator si le-am dat fiecaruia echivalentul a 10 dolari. Le-am spus participantilor ca puteau sa pastreze cei 10 dolari pentru sine, sau puteau sa imparta o parte din ei, daca voiau, cu un strain complet anonim. Nu se vor intalni niciodata cu strainul si strainul nu-i va cunoaste niciodata. Si am monitorizat cat dau oamenii. Indivizii care faceau 25,000, cateodata sub 15,000 de dolari pe an, au dat 44% mai mult din banii lor unui strain decat dadeau indivizii care faceau 150.000 sau 200.000 de dolari pe an.

Am avut participanti care au jucat pentru a vedea cine e mai inclinat sa triseze pentru a-si mari sansele de a castiga un premiu. Intr-un joc chiar, am aranjat un computer pentru ca zarurile peste un anumit scor sa fie imposibile. Nu puteai sa treci peste 12 in acest joc, si totusi, cu cat erai mai bogat, cu atat mai mult erai dispus sa trisezi pentru a castiga un premiu in bani de 50$, cateodata de trei sau patru ori mai mult.

Am condus un alt studiu unde ne-am uitat daca oamenii ar fi inclinati sa ia bomboane dintr-un borcan de bomboane marcat special ca fiind destinate copiilor. Nu glumesc. Stiu ca pare o gluma. Le-am spus participantilor special ca acest borcan este pentru copiii participanti dintr-un laborator de dezvoltare apropriat. Ei sunt in studii. Acestea sunt pentru ei. Si doar am monitorizat cat de multe bomboane au luat participantii. Participantii care se simteau bogati au luat de doua ori mai multe bomboane decat participantii care se simteau saraci.

Am studiat chiar si masini, nu orice masini, ci daca soferii cu masini mai scumpe sunt mai mult sau mai putin inclinati sa incalce legea. Intr-unul dintre studii, ne-am uitat daca soferii opresc sau nu pentru un pieton pe care l-am plasat asteptand sa traverseze pe trecere. Acum, in California, cum toti stiti, pentru ca sunt sigur ca toti facem asta, exista legea sa opresti pentru un pieton care asteapta sa traverseze. Asadar, priviti un exemplu cum am facut. Acela e partenerul nostru, la stanga, dandu-se drept pieton. Se apropie in timp ce camioneta rosie opreste cu succes. Tipic californian, e depasit de autobuzul care aproape calca peste pietonul nostru. Acum uitati un exemplu al unei masini mai scumpe, un Prius, conducand mai departe, si un BMW care face la fel. Am facut acest experiment cu sute de vehicule in mai multe zile, urmarind cine opreste si cine nu. Am descoperit ca cu cit pretul unei masini creste, tendintele soferului de a incalca legea cresc si ele. Niciuna dintre masini din categoria de masini mai ieftine nu au incalcat legea. Aproape 50% dintre masinile scumpe au incalcat legea. Am descoperit in alte studii ca indivizii mai bogati sunt mai inclinati sa minta in negocieri, sa fie de acord cu comportamentul imoral la munca, sa fure bani din numerarul casei de marcat, sa ia mita, sa minta clientii.

Nu vreau sa sugerez ca doar oamenii bogati arata acest tipar de comportament. Nicidecum. De fapt, cred ca toti, in viata de zi cu zi, minut cu minut, ne confruntam cu aceste motivari competitive, unde sau cum sa ne punem propriile interese deasupra intereselor altor oameni. Acest lucru e de inteles, deoarece visul american este o idee in care toti avem o oportunitate egala de a reusi si a prospera, atata cat ne straduim si muncim din greu, iar o parte din asta inseamna ca uneori trebuie sa ne punem interesele mai presus de binele altor persoane din jur. Ceea ce gasim este ca cu cat esti mai bogat, esti mai inclinat sa urmaresti o viziune a unui succes personal, de realizari si inclinari, in detrimentul altora din jurul tau. Aici am reprezentat grafic venitul mediu de uz casnic primit de fiecare cincime si primii 5% din populatie in ultimii 20 de ani. In 1993, diferenta dintre diferitele chintile ale populatiei, in ce priveste venitul, este extraordinara. Nu e dificil sa discernem ca exista diferente. Insa in ultimii 20 de ani, acea diferenta semnificanta a devenit un mare canion de sorti intre cei de sus si ceilalti De fapt, primii 20% din populatia noastra detin 90% din totaliatea bogatiei din aceasta tara. Ne aflam la niveluri nemaiintalnite de inegalitate economica. Inseamna ca bogatia nu doar a devenit tot mai concentrata in mainile unui grup select de indivizi, dar visul american devine tot mai de neatins pentru majoritatea dintre noi. Si daca esta asa cum am aflat, cu cat esti mai bogat, cu atat te simti indreptatit sa ai acea avere, si esti mai dispus sa acorzi prioritate propriilor interese mai presus de interesele altor oameni, esti mai dispus sa faci lucruri pentru interesul propriu, atunci nu are rost sa speram ca acele tipare se vor schimba. De fapt, exista motive sa credem ca se vor inrautati, si asa vor arata daca lucrurile raman la fel, la aceeasi rata lineara, in urmatorii 20 de ani.

Inegaliateta economica e ceva pentru care ar trebui cu totii sa ne ingrijoram, si nu doar pentru aceeia din josul ierarhiei sociale, ci pentru ca indivizi si grupuri cu multe inegalitati economice o duc mai rau, nu doar oamenii de jos, toata lumea. Exista multa cercetare convingatoare care vine din laboratoare de top din toata lumea prezentand regimul de lucruri care sunt subminate in timp ce inegalitatea economica se inrautateste. Mobilitatea sociala, lucrurile la care tinem, sanatatea fizica, increderea sociala, toate scad, in timp ce inegalitatea creste. Asemanator, lucrurile negative din societati si colective sociale, lucruri ca obezitatea, violenta, arestul si pedeapsa se agraveaza in timp ce inegalitatea economica creste. Din nou, acestea sunt rezultate, nu doar experimentate de catre cativa, dar care rasuna in toata patura sociala. Chiar si oamenii din varf resimt aceste rezultate.

Asadar, ce facem? Aceste cascade de perpetuare proprie, efecte pernicioase, negative pot parea ca ceva scapat de sub control, si nu e nimic de facut, cu siguranta nimic ca indivizi. Dar de fapt, am descoperit in laboratoarele noastre de cercetare ca mici interventii psihologice, mici schimbari in perspectiva oamenilor, mici ghionturi in anumite directii, pot restaura nivelul de egalitarism si empatie. De exemplu, reamintindu-le oamenilor de beneficiile cooperarii, sau avantajele comunitatii, face ca indivizii bogati sa fie la fel de egalitari ca oamenii saraci. Intr-un studiu, am avut oameni care urmareau un scurt video de 46 secunde despre saracia copilariei care serveste drept memento la nevoile altora din lumea din jurul lor, si dupa ce au urmarit asta, ne-am uitat la cat de doritori erau oamenii sa ofere propriul timp unui strain prezentat in laborator, care era in necaz. Dupa acest video, o ora mai tarziu, cei bogati au devenit la fel de generosi cu timpul lor pentru a ajuta aceasta persoana, un strain, cineva care este sarac, sugerand ca aceste diferente nu sunt inascute sau categorice, ci sunt maleabile la mici schimbari in valorile fundamentale, iar mici ghionturi de bunatate si ciocniri de empatie.

Chiar si in afara peretilor laboratorului, incepem sa vedem semne de schimbare in societatea noastra. Bill Gates, unul dintre cei mai bogati indivizi ai natiunii noastre, in acest discurs de deschidere la Harvard, a vorbit despre problema cu care se confrunta societatea, cea de inegalitate, ca fiind cea mai descurajatoare provocare si a vorbit despre ce trebuie facut pentru a o combate, spunand: „Cel mai mare progres al umanitatii nu consta in descoperirile sale, ci in modul de aplicare a acestor decoperiri pentru a reduce nedreptatea." Si mai este si Giving Pledge, in care peste 100 dintre cei mai bogati indivizi ai natiunii noastre daruiesc jumatate din avere catre caritate. Si este si aparitia a zeci de miscari la nivel local, precum „We are the One Percent”, „Resource Generation”, sau „Wealth for Common Good,” in care cei mai privilegiati membrii ai populatiei, membrii ai celui 1% oameni care sunt bogati, folosesc propriile resurse economice, adulti si tineri la fel, asta este ce ma izbeste, renuntand la propriul privilegiu, la propriile resurse economice, pentru a combate inegalitatea pledand pentru asigurari sociale, schimbari in valorile sociale, si schimbari in comportamentele oamenilor, care lucreaza impotriva propriilor interese economice dar asta poate restaura in cele din urma visul american.

Sursa: capital.ro
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

bogatii ierarhii averea compasiune empatie lacomia
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1556 (s) | 33 queries | Mysql time :0.058873 (s)