News Flash:

BOBOTEAZA: De ce nu se imprumuta nimic in aceasta zi si se mananca miere

6 Ianuarie 2016
928 Vizualizari | 0 Comentarii
Boboteaza 1
BOBOTEAZA, alaturi de ziua Sfantului Proroc Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului, praznuita in 7 ianuarie, marcheaza sfarsitul sarbatorilor de iarna si, totodata, al celor dedicate nasterii lui Iisus Hristos.

BOBOTEAZA este una dintre cele mai importante sarbatori, atat pentru crestinii ortodocsi, cat si pentru cei catolici. La romani, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice sarbatorilor de Craciun. Astfel, in unele zone se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an. Se spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc si pun busuioc sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an, spune traditia populara. Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut. Catolicii celebreaza astazi Epifania, care simbolizeaza anuntarea nasterii lui Hristos regilor magi, care au venit sa-l vada pe pruncul abia nascut, aducandu-i daruri, aur, smirna si tamaie.

In Franta, cu aceasta ocazie se serveste un fel de placinta numita „la galette des rois", care pe vremuri era impartita in tot atatea felii cati comeseni erau, plus una. Felia suplimentara, denumita „a Bunului Dumnezeu" sau „a Fecioarei", era oferita primului sarac care aparea in fata familiei. Un obicei actual consta in ascunderea unei figurine, reprezentand un rege mag, in interiorul placintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina in portia sa va fi regele zilei.

In Belgia si in Olanda exista, de asemenea, traditia prepararii unui desert cu crema de migdale, similar celui pregatit in Franta. Cel mai tanar dintre membrii familiei se ascunde sub masa pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei isi alege o regina. In timpul acestei zile, copiii strabat strazile intonand cantecul stelei si intra in case pentru a primi mandarine si bomboane, traditie pe cale de disparitie in Belgia, dar pastrata inca in regiunile de provincie flamande. In Spania sau in unele regiuni din Italia, copiii asteapta cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicata petrecerii.

BOBOTEAZA: Prin ritualul specific acestui eveniment religios, in ziua de Boboteaza, se sfintesc apele mari si se purifica mediul inconjurator de fortele malefice. Agheazma, adica apa sfintita de Boboteaza prin harul preotilor, in cadrul unui ceremonial religios, primeste virtuti terapeutice miraculoase si nu se strica de-a lungul anului. Agheazma este apa „vie", este leacul care revigoreaza trupul si sufletul, alunga bolile si spiritele malefice din viata noastra. Sarbatoarea este cunoscuta si cu numele de Teophania, termen care provine din grecescul theophania, inseamnand „aparitia-aratarea lui Dumnezeu" deoarece, la botezul lui Hristos, Sfanta Treime s-a aratat lumii pentru prima data. Potrivit evanghelistilor Matei, Marcu si Luca, atunci glasul Tatalui se face auzit din ceruri, Fiul este intrupat, stand in raul Iordan, iar Duhul Sfant se pogoara asupra lui in chip de porumbel. Botezul Domnului este unul dintre cele mai importante praznice imparatesti ale Bisericii, iar principalul eveniment din aceasta zi consta in sfintirea mare a apelor, ce urmeaza Sfinteie Liturghii din Ajunul Bobotezei si Sfintei Liturghii din ziua praznicului.

BOBOTEAZA: Ce spun cercetatorii despre puterea agheasmei

In testele efectuate in laboratoare de renume, cercetatorii au constatat ca apa are memorie, ca aceasta poate pastra in amintire emotiile oamenilor. In acelasi timp, acestia au dovedit ca apa are proprietati iesite din comun si ca poate sa transmita, pe mai departe, proprietatile ei. De aceea, spun specialistii, agheasma pastreaza in memorie rugaciunea de la slujba de sfintire. In urma cercetarilor, Vlail Kaznacheev, membru al Academiei de Stiinte Medicale din Novosibirsk, precizeaza ca, stropirea cu apa sfintita a plantelor muribunde sau a animalelor bolnave, le readuce la viata. Totusi, omul de stiinta mai adauga in pledoaria sa ca nici un chimist nu poate explica acest lucru. Dar spune fara rezerve ca apa sfintita are o compozitie chimica deosebita. Daca intr-un vas care contine apa obisnuita se toarna putina agheasma, atunci toata apa din acel recipient primeste proprietatile apei sfintite.

Referitor la puterea agheasmei, savantul japonez Emoto Masaru aduce un alt argument: apa reactioneaza la rugaciuni si formeaza cristale frumoase, luminoase; in schimb, la discutii dure sau la injurii, apa formeaza cristale intunecate. In numeroasele studii (mai bine de 1000), elecrofiziciana Angelina Malakovskaia de la Laboratorul de Tehnologie Medicala si Biologica a constatat ca starea de sanatate a credinciosilor care se roaga la biserica este mai buna, iar participarea la slujba religioasa regleaza valorile tensiunii arteriale. Tot specialistii spun ca semnul crucii are o putere miraculoasa asupra microbilor patogeni, atat asupra apei de la robinet, cat si asupra celor din apele curgatoare si din rauri, fiind mai eficient chiar decat aparatele moderne de dezinfectie.

BOBOTEAZA: Ritualuri in ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei este zi de ajunare, chiar de post negru. Traditia aceasta este pastrata inca din secolele IV-VI, cand catehumenii (oamenii care nu erau crestini) se pregateau sa primeasca botezul. Dupa ce erau botezati, puteau sa participe pentru prima data la Liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca.

In ajunul Bobotezei se fac ritualuri de aflare a destinului: fetele necasatorite iau de la preot un fir de busuioc sfintit, planta investita cu puteri magice, folosita in descantecele de chemare a ursitului. Fata care vrea sa-si afle destinul trebuie sa posteasca, sa se roage si sa puna busuiocul sub perna, in ajunul sarbatorii.

De asemenea, exista o traditie foarte raspandita in multe zone din tara pentru a afla cine este ursitul: tanara care vrea sa stie cu cine se va casatori pregateste in ajunul sarbarorii o turta din faina sarata si din apa. Tanarul care ii aduce in vis o cana cu apa este ursitul ei.

In ajunul sarbatorii, oamenii asteapta praznicul in buna intelegere; rudele si parintii nu se cearta si nu-si pedepsesc copiii, pentru altfel, se vor certa tot anul.

BOBOTEAZA: Cum iti afli ursitul

Traditia spune ca Boboteaza este momentul cand cerurile se deschid, iar ingerul pazitor dezvaluie tinerilor care le este norocul si ursida in dragoste.

Fetele care doresc sa isi viseze ursitul trebuie sa “fure” sau sa accepte de la preot un firicel de busuioc sfintit. Se spune ca daca il vor tine in san sau il vor pune sub perna inainte de a adormi, dar si daca postesc si se roaga Sfantului Ioan in ajun de Boboteaza, il vor vedea in vis pe cel cu care le este harazit sa se casatoreasca.

In unele zone ale tarii, in ajunul Bobotezei, se spune ca pentru a-si visa alesul, fetele trebuie sa manance o turta framantata doar cu 9 degete din 8 linguri de faina si o lingura de sare si sa-si lege pe inelar un fir rosu de matase. Prin traditie, se tine post negru (sau zi de sec) in Ajunul Bobotezei. Se spune ca cei care reusesc sa nu manance si sa nu bea nimic in aceasta zi vor avea parte de noroc, sanatate si binecuvantare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

Dupa ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obisnuiesc sa se imbaieze de trei ori in rau sau sa-si toarne apa pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot asa se vor strange petitorii la usa fetei respective.

TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA

 Vremea din ziua de BOBOTEAZA o prevesteste, conform credintei populare, pe cea de peste an. Daca ploua, urmeaza o iarna lunga, iar timpul frumos prezice o vara frumoasa. Daca bate crivatul, este semn ca vor fi roade bogate, iar daca va curge apa din streasina, se va face vin bun. Totodata, daca de BOBOTEAZA pomii sunt imbracati in promoroaca, va fi belsug si sanatate. 

BOBOTEAZA: Ritualuri pentru spor si sanatate

Sarbatoarea Bobotezei se asociaza cu practicarea unor ritualuri care difera, de multe ori, de la o zona geografica la alta. Dupa liturghie, preotul, insotit de credinciosii dintr-o localitate anume, merg in procesiune pe malul apei din localitatea respectiva pentru sfintirea apei. Spre seara, vanatorii si padurarii trag cu pusca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune ca sunt cuibarite in apa. Raurile, fluviile si lacurile sunt purificate acum si, de aceea, femeile nu au voie sa spele rufe in apele curgatoare vreme de opt zile, iar aceste ape raman sfintite trei-sase saptamani. Cand este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregateste „Crucea de gheata a Bobotezei ." Potrivit traditiei ortodoxe, agheazma se bea dimineata, inainte de micul dejun, in zilele de post, de sarbatori sau la ceas de boala sau de mare necaz.

BOBOTEAZA: Traditia Iordanitului

La Boboteaza, datina cea mai importanta era Iordanul sau Sfintirea cea mare a apei. Inca din vechime, in traditia populara se spunea ca oricine ar intra in aceasta zi in apa va fi aparat de toate bolile. Sfintirea apei se facea intr-un loc special amenajat langa o fantana sau o apa curgatoare. Din Agheazma binecuvantata in aceasta zi obisnuiau sa bea toti membrii familiei, iar o parte se punea si in mancarea vitelor, pentru ca si acestea sa fie sanatoase.

Si in zilele nostre, in popor se spune ca Boboteaza este dricul iernii; dupa gerul mare, traditional, zilei de Boboteaza, iarna se pregateste sa plece. In ziua de Boboteaza, preotii sfintesc cu agheazma oamenii, casele si lucrurile din gospodaria fiecarui credincios, pentru ca toata .Cu apa sfintita se stropesc si animalele din gospodarie-oile, porcii si boii, animale binecuvantate de Dumnezeu. In schimb, nu se imprastie agheasma peste cai si peste iepuri, care se pot preface in diavoli.Cu agheasma, adunata de la trei biserici, se stropesc ogoarele, painea facuta in casa si portofelul, care contine cel putin trei bancnote noi, pentru ca sporul sa nu fie alungat din casa de gandurile rele ale dusmanilor.

Chiraleisa - datina de purificare

Pe langa intelesurile crestine, Boboteaza este o mare sarbatoare cu caracter popular. In aceasta zi se practica un obicei de purificare a spatiului si de invocare a rodului bogat. In mediul rural, frecvent in localitatile din Moldova, in ajunul Bobotezei sau chiar in ziua de Boboteaza, mici grupuri de baieti intra in curtile oamenilor si inconjura casele, grajdurile, adaposturile pentru fan, sunand din clopotei si talangi, rostind in cor : „Chiraleisa,/ Spic de grau/ Pana-n brau,/ Roade bune,/ Mana-n grane!". Tinerii colindatori poarta la caciuli diferite plante cu puteri magice:busuioc, brad, vasc si salcie. Exista credinta ca, rostind formula liturgica „Chiraleisa" de trei ori ( termen grecesc care se traduce prin Doamne miluieste !), oamenii devin mai puternici, toate relele fug si anul care vine va fi „curat" pana la praznicul Sfantului Andrei.

BOBOTEAZA: Recuperarea Crucii din apa

In cele mai multe sate, dar si in mediul urban exista obiceiul de a arunca, la Boboteaza, o Cruce in apa. Astfel, dupa oficierea slujbei religioase din biserica, credinciosii insotiti de preot pornesc in procesiune catre o apa curgatoare pentru „sfintirea apelor". Atunci, preotul arunca o cruce in apa inghetata, iar flacaii mai curajosi se scufunda sa o recupereze. Cel care scoate crucea din apa este rasplatit cu colaci, cu fructe si cu bani.

BOBOTEAZA: Ce alimente se consuma

De Boboteaza, potrivit traditiei, se consuma alimente specifice: grau fiert cu miere, iar dupa apusul soarelui se poate manca si piftie.

boboteaza boboteaza
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0956 (s) | 24 queries | Mysql time :0.024457 (s)

loading...