News Flash:

Ce sunt ATACURILE DE PANICA si cum se manifesta. Vezi cum poti si tu sa le stapanesti

9 August 2013
1404 Vizualizari | 0 Comentarii
Atacurile de panica pot aparea la oricine, pana la 75% dintre oameni fiind susceptibili sa faca o data in viata un atac de panica. Multi descriu aceasta criza drept cel mai urat lucru care li s-a intamplat vreodata. Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a explicat pentru rtv.net ce este atacul de panica, cum se manifesta acesta si cum poate fi combatut.

Organismul are un sistem de raspuns la frica, sistem ce pregateste individul pentru a face fata unei situatii sau pentru a se feri de pericol. Atacul de panica survine atunci cand acest sistem reactioneaza exagerat sau cand nu este necesar. In timpul atacului de panica, sistemul nervos reactioneaza ca atunci cand se are de a face cu o situatie amenintatoare de viata.

"Atacurile de panica sunt definite ca niste crize acute, paroxistice, de anxietate, pe care individul le poate face sporadic sau mai frecvent. Daca sunt mai frecvente de unul pe saptamana se numeste ca individul a dezvoltat o tulburare de panica, tulburare care este diagnosticata separat de o tulburare de anxietate. Un atac de panica are anumite particularitati. Are un debut rapid, dureaza intre 15 si 20, maxim 30 de minute", a declarat, pentru rtv.net, Gabriel Diaconu, psihiatru.

Potrivit acestuia, atacurile de panica sunt caracterizate printr-o senzatie de iminenta, pierdere a cunostintei, a contactului cu realitatea, pierdere a luciditatii, moarte iminenta. In aceste momente, organismul reactioneaza prin urmatoarele simptome: puls crescut, uneori si tensiune arteriala crescuta, senzatie de cap gol sau ameteli, vajaieli, o senzatie de gheara in gat sau de gol in stomac, dureri sau amorteli ale mainilor, picioarelor, furnicaturi sau senzatii ca si cum te-ai curenta. Unii oameni descriu aceste stari ca un fel de curent electric pe sirea spinarii si o stare subiectiva de rau.

"Sunt foarte neplacute pentru individ si majoritatea spun despre un atac de panica, indeosebi primul care li se intampla, ca este cel mai urat lucru care li s-a intamplat vreodata. Din pacate, atacul de panica se confunda, ca si manifestare, cu o sumedenie de alte boli. Atunci cand cineva face o tahicardie sau un puseu de tensiune arteriala, o criza de durere abdominala, o criza de dezorintare, pacientul trebuie vazut de mai multi medici inainte sa declari ca a fost un atac de panica", a precizat psihiatru, explicand ca sunt oameni care cred ca fac atac de panica, dar de fapt pot avea probleme cu glanda tiroida sau cu glandele suprarenale. Acesti pacienti trebuie sa mearga la un endocrinolog. Daca nu sunt probleme cu functionarea glandelor, medicul endocrinolog trebuie sa le spuna pacientilor ca probabil a fost un atac de panica. Mai departe, pacientii ar trebui sa mearga la un neurolog.

"Atacurile de panica li se intampla tuturor persoanelor, si de varsta tanara si de varsta inaintata. Partea mai complicata este cand un atac de panica se intampla in contextul varstei, adica atunci cand un varstnic e plauzibil ca are si probleme neurologice", adauga Gabriel Diaconu.

Oamenii care sufera frecvent atacuri de panica pot apela la un psihiatru pentru a se trata.

"Atacurile de panica si tulburarea de panica sunt perfect tratabile si se vindeca. De obicei se vindeca cu medicamente si cu psihoterapie. Ceea ce trebuie sa se inteleaga la un atac de panica este ca prin calitatea lui de a fi un eveniment urat in viata individului, este traumatizant. Si fiind traumatizant, in amintirea atacului de panica, oamenii raman cu multa anxietate. Nu vor sa li se mai intample, incep si evita fara sa vrea locul unde li s-a intamplat atacul de panica", explica, pentru rtv.net, psihiatrul.

De teama, oamenii isi limiteaza viata si activitatile, gandindu-se ca ceva din mediu le-a provocat atacul de panica. Important este ca nu mediul este cel care a provocat atacul de panica, ci o functionare mai putin optima a unor structuri din creier care sunt implicate in ceea ce se numeste "raspuns de faza la stres". "Raspunsul de faza la stres" este o calitate a creierului de a declansa o reactie in lant cu eliberare de adrenalina si in creier de serotonina, astfel incat un individ care este in pericol sa aiba sanse mai mari sa scape din pericolul respectiv.

Potrivit medicului psihiatru, uneori acest mecanism se declanseaza spontan, din diverse motive: cineva s-a speriat pentru ca a avut un accident de circulatie sau cineva e suprasolicitat la lucru si nu se odihneste foarte bine, cineva a a aflat ca sufera de o boala, etc.

Pana la 75% din populatia globului este susceptibila o data in viata sa faca un atac de panica. Relativ la aceasta cifra foarte putini sunt cei care o sa aiba o tulburare de panica, care apare la persoane vulnerabile. Uneori oamenii fac atacuri de panica si din cauza unor situatii proximale de viata, inclusiv din cauza unor medicamente. Mai exista si personalitati care sunt susceptibile la reactii de panica, indeosebi personalitati de tip anxios.

De retinut este faptul ca "niciodata la persoana sanatoasa, atacul de panica nu este amenintator de viata", spune medicul. "Daca o persoana are probleme cronice de inima, daca are hipertensiune cronica, daca are probleme cronice in functionarea anumitor organe (plamani, rinichi, etc.), un atac de panica poate sa complice bolile celelalte si sa le agraveze. In atacurile de panica se descarca masiv adrenalina si asta poate sa le pericliteze echilibrul organelor respective in mod secundar", completeaza Gabriel Diaconu.

In ceea ce priveste tratamentul atacurilor de panica, pacientii pot administra fie medicamente, fie pot face psihoterapie.

"Printre solutiile care sunt utile in tratamentul atacului de panica, pe langa medicamente specifice (anxiolitice si inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei), si psihoterapia ajuta foarte mult prin interventii simple prin care individul este invatat sa-si controleze si sa-si opreasca reactia de panica", spune psihiatrul.

"Cel mai usor gest pe care cineva poate sa-l faca atunci cand are un atac de panica este sa aiba la indemana o punga de hartie in care sa respire. Exista si exercitii de respiratie care opresc lantul de hipreventilatie. Terapeutul il invata pe client cum sa faca exercitii de diafragma, exercitii de control de respiratie prelungita. Tot in terapie oamenii invata exercitii de relaxare progresiva in care cu ajutorul initial al terapeutului, dar apoi singuri, sunt invatati sa isi contracte si sa isi relaxeze progresiv si folosind un anumit algoritm grupe musculare astfel incat creierul sa primeasca informatii suplimentare, controlate de individ si cumva sa comute atentia de pe reactia necontrolata pe control. Mai exista si exercitii de relaxare prin vizualizare prelungita. Terapia se poate ocupa si de desensibilizare, si anume scaderea vulnerabilitatii sau cresterea pragului de rezistenta la stimulul care a declansat atacul de panica", a explicat Gabriel Diaconu.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

urat gabriel diaconu frica pericol
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1100 (s) | 33 queries | Mysql time :0.016357 (s)