A crescut la casa de copii si a ajuns insotitor de bord. Viata grea pe care a avut-o inca de mic copil nu l-a tras in jos, ci l-a ambitionat sa-si depaseasca conditia si sa lupte pentru a-si indeplini visele. Dupa o copilarie traita numai prin centrele de plasament, Costin, a realizat ca doar prin fortele proprii va reusi in viata. S-a pus cu burta pe carte, a citit cat a putut de mult, a facut cursuri de pilotaj, iar acum, la varsta de 19 ani, este insotitor de bord la o companie aeriana privata. Insa visul lui nu se opreste aici!
Costin are 19 ani si este un exemplu pentru foarte multi dintre noi. Are un suflet mare si curat, iar toate greutatile pe care le-a intampinat in viata nu l-au descurajat de fel. Pe cand avea doar vreo 2 anisori, tatal sau a ales sa-si paraseasca sotia si cei doi copii. Mama sa a fost extrem de afectata de acest lucru, dar a incercat sa mearga mai departe pentru cei doi fii ai sai. A luptat cat a putut, a incercat sa le ofere baietilor macar strictul necesar.
Au avut si o perioada neagra, de cateva zile, in care au fost nevoiti sa doarma in Gara de Nord. Cand a realizat ca nu mai poate continua asa, femeia si-a dus copiii intr-un centru de plasament. Pe vremea aceea Costin avea 5 anisori, iar fratiorul sau 4. Erau foarte speriati si tot ce-si doreau era sa scape din acel loc.
”Experienta traita la centrul de plasament Ciresarii nu a fost una deloc fericita. Mi-a ramas impregnata in memorie si n-am sa uit niciodata cum stateam si plangeam intr-un colt impreuna cu fratele meu. Nici cel de-al doilea centru in care am ajuns nu a fost mai breaz. Educatorii erau rai, nu aveau nici un interes fata de noi, exact ca la ”Ciresarii”. Imi amintesc ca ne bateau si ne vorbeau foarte urat”, povesteste Costin.
Cand era in clasa I, situatia s-a schimbat un pic. In bine. Cei doi frati au ajuns intr-o casa de copii privata, deschisa de o biserica din Olanda, unde situatia a fost cu totul alta. Aici a vazut ca exista si oameni interesati de meseria pe care si-au ales-o, oameni care pot spune o vorba buna atunci cand ai nevoie de ea si care se pot comporta uman. Au stat aici vreo noua ani, iar cand casa respectiva s-a inchis pentru o perioada, Costin si fratele sau au ajuns in grija Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului a Sectorului 2, fiind plasati intr-un apartament de tip social unde viata celor doi s-a schimbat radical.
In toata aceasta perioada, baietii nu au pierdut contactul cu mama lor, aceasta vizitandu-i foarte des. Ba mai mult, uneori, in zilele de weekend, cei doi frati erau luati acasa de aceasta pentru a petrece mai mult timp impreuna.
Cand a implinit 15 ani, Costin si-a dat seama ca singura meserie pe care ar vrea sa o urmeze este cea de pilot. S-a inscris la cursurile Aero Clubului Roman, unde a obtinut o bursa la departamentul planorism.
”Nimeni nu mi-a dat nici o sansa. Spuneau ca numai cei cu pile reusesc. Dar nu a fost asa. Am tocit noua materii, precum cunoasterea aeronavei sau aerodinamica. Am invatat mult, recunosc, si am ajuns la Aerodromul din Clinceni, unde am cunoscut oameni devotati aviatiei care m-au indrumat pe acest drum. Si astfel, de la planor, am ajuns sa pilotez un avion usor”, isi aminteste Cosmin.
