Ce se face in Ajunul Bobotezei este mai important decat sarbatoarea in sine pentru fetele care isi asteapta ursitul.
Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, dupa 11 zile de sarbatori in care nu au mai fost restrictii alimentare. „Inainte de Boboteaza, avem o zi in care se ajuneaza, oamenii pregatindu-se astfel pentru marea sarbatoare din data de 6 ianuarie. Ajunul Botezului este o zi de pregatire duhovniceasca prin post aspru pentru a preintampina aceasta mare sarbatoare a Botezului Domnului“, spune parintele Eugen Ramon Ilie, protoiereul Calarasului. Credinciosii tin post aspru sau chiar post negru, luand numai dimineata Agheasma Mare, pe care o au pastrata din anii trecuti. Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din anul bisericesc, alaturi de Inaltarea Sfintei Cruci praznuita la 14 septembrie si de Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul de la 29 august.
Ajunul Bobotezei este foarte important. Si asta pentru ca e zi de post, ca jertfa a omului inaintea primirii apei sfintite. Cei care au mari necazuri si tinerii care doresc sa aiba noroc in casnicie tin post negru in aceasta zi Preotii merg din casa in casa, pentru a binecuvanta si a stropi cu agheazma toate acareturile. Si primesc in schimb fuioare de canepa sau, mai nou, sculuri de lana, colaci si bani. Din fuior se vor face obligatoriu funii pentru clopote si gropari. Si asta pentru ca Maica Domnului va face din ele plasele cu care va scoate din iad sufletele care vor reusi sa se agate.
Fetele stiu ca trebuie sa fure o ramurica din manunchiul de busuioc cu care preotul stropeste si sa o puna sub perna, in noaptea dinaintea Bobotezei. In vis, cu siguranta li se va arata ursitul. E mare pacat sa speli ceva in aceste zile. Se mai spune ca fetele care cad pe gheata de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an. Traditia cere ca de Boboteaza sa se manance piftie si grau fiert si sa se bea vin rosu. Nu care cumva sa te certi cu sotul, caci de asta veti avea parte tot anul!
Nu se da cu imprumut
Sarbatoarea abunda in superstitii, iar oamenii de la sate tin cont si acum de ele pentru a le merge bine tot anul. In noaptea de Ajun, fetele de maritat isi pun busuioc sub perna pentru a-si visa viitorul sot. Exista credinta potrivit careia daca in dimineata de Ajunul Bobotezei pomii sunt incarcati cu promoroaca vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut, nici macar jaratic. In Ajunul Bobotezei, in ziua de Boboteaza, de Sfantul Ioan Botezatorul si opt zile dupa aceea, nu se spala rufe, pentru ca apele sunt sfintite. Superstitia cel mai des intalnita este cea care spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inel un fir rosu de matase si o un fir de busuioc, pe care le pun sub perna. Baiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor casatori. Fetele care cad pe gheata de Boboteaza se crede ca sigur se vor marita in acel an. Traditia populara mai spune ca Ajunul Bobotezei este cea mai geroasa zi a anului si ca in aceasta noapte viitorul poate fi citit in oglinda.
BOBOTEAZA 2019. Cum iti poti afla ursitul in ajunul Bobotezei. Ce trebuie sa faci si ce sa nu faci
Celebrata de catre ortodocsi la fiecare inceput de an, pe 6 ianuarie, Boboteaza semnifica sfintirea apelor din intrega lume, a intregii creatii, dupa cum Iisus Domnul s-a coborat in raul Iordan pentru botez. Insa, Ajunul Bobotezei este un moment mai important decat sarbatoarea in sine pentru fetele care isi asteapta ursitul.
Fetele stiu ca trebuie sa fure o ramurica din manunchiul de busuioc cu care preotul stropeste si sa o puna sub perna, in noaptea dinaintea Bobotezei. In vis, cu siguranta li se va arata ursitul. E mare pacat sa speli ceva in aceste zile. Se mai spune ca fetele care cad pe gheata de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an. Traditia cere ca de Boboteaza sa se manance piftie si grau fiert si sa se bea vin rosu. Nu care cumva sa te certi cu sotul, caci de asta veti avea parte tot anul!
In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului, scrie Crestin Ortodox.
Pe masa din „camera de curat” se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva – grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( „galuste” ) umplute cu crupe, bors de „burechiuse” sau „urechiusele babei” – bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, „varzare” – placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.
Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila”.
Slujba de Boboteaza se savarseste numai afara, langa o apa curgatoare ori o fantana. Este momentul in care credinciosii primesc agheazma mare, cu puteri deosebite, care vindeca, insanatoseste si curata sufletul si trupul. In curtile bisericilor se ridica cruci din gheata, simbolurile sarbatorii.
