Pastele ortodox in 2020 va fi sarbatorit pe data de 19 aprilie, iar Pastele catolic 2020 se sarbatoreste in 12 aprilie. Pastele este o sarbatoare a carei data este variabila si in jurul careia sunt fixate alte sarbatori, precum Rusaliile. Regula dupa care se calculeaza ziua epostul-pasteluixacta a fost stabilita la Sinodul Ecumenic de la Niceea, in 325 e.n. Astfel, Pastele Ortodox este sarbatorit, in fiecare an, in duminica imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara.
Daca aceasta duminica se suprapune Pastelor iudeilor (14 Nisan – a saptea luna a anului ecleziastic si prima luna a anului civil in calendarul ebraic), sarbatoarea va fi mutata in duminica urmatoare. Cand pica Pastele Ortodox in anii 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025:
2020 – 19 aprilie
2021 – 2 mai
2022 – 24 aprilie
2023 – 16 aprilie
2024 – 5 mai
2025 – 20 aprilie
2026 – 12 aprilie
2027 – 2 mai
2028 – 16 aprilie
2029 – 8 aprilie
2030 – 28 aprilie
Cand cade Pastele Catolic intre anii 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025
2020 – 12 aprilie
2021 – 4 aprilie
2022 – 17 aprilie
2023 – 9 aprilie
2024 – 31 martie
2025 – 20 aprilie
2026 – 12 aprilie
2027 – 2 mai
2028 – 16 aprilie
2029 – 8 aprilie
2030 – 28 aprilie
Sarbatoarea Pastelui este momentul in care praznuim “omorarea mortii, sfaramarea iadului si incepatura altei vieti vesnice si saltand il laudam pe Mantuitorul, pe cel unul binecuvantat si preamarit, Dumnezeul parintilor nostri”. Ca acest lucru sa se intample cu adevarat si in noi este nevoie ca sa zicem “fratilor si celor ce ne urasc pe noi si sa iertam toate pentru Inviere si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”
POSTUL PASTELUI, adica postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, in popor, este numit, in general, Postul Mare si aduce aminte de postul de 40 de zile tinut de Mantuitor inainte de inceperea activitatii sale mesianice.
In general, preotii si scriitorii bisericesti privesc acest post ca pe o institutie de origine apostolica. In primele trei secole, durata si felul postirii nu erau insa uniforme peste tot. Astfel, dupa mai multe marturii, unii posteau numai o zi, in Vinerea Patimilor, altii doua zile, adica in vinerea si sambata de dinainte de Pasti, altii trei, o saptamana sau chiar pana la sase saptamani. La Ierusalim, in secolul IV, se postea opt saptamani inainte de Pasti, pe cand in Apus, in aceeasi vreme, postul dura doar 40 de zile.
De la sfarsitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost impartit in doua perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Paresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care tinea pana la Duminica Floriilor si avea o durata variabila, si Postul Pastilor (postul pascal), care tinea o saptamana, din Duminica Floriilor pana la cea a Invierii si era foarte aspru. Abia in secolul al IV-lea, dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarata la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Rasarit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamani, durata pe care o are si astazi, cu toate ca deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei si modului postirii au persistat dupa acel moment.
