Agenda 2040 – rezultat al unei ample  fundamentări științifice și al unui larg proces consultativ la nivel European – ne oferă o viziune amplă asupra viitorului domeniului pădurilor  și a bioeconomiei ca rezultat al gestionării durabile a resurselor pădurilor.

Este  concluzia  principală a Conferinței  Forest Based Technology Platform, desfășurată  la Brașov, în data de 5 iunie 2019, sub egida  Președinției României la Consiliul Europei. Cu aceasta ocazie au fost prezentate 10 ținte de atins, bazate  pe principiile gestionării durabile a pădurilor, indiferent  de tipul de proprietate, conform Agendei 2040.

Ce este Forest Based  Technology Platform? Este un organism consultativ  al Comisiei Europene – ce reunește într-o  platformă reprezentanții comunității științifice  și ai principalelor organizații reprezentative la  nivel european implicate în domeniul pădurilor și al industriilor  care se bazează pe lemn. Rolul acestei plaforme? Să furnizeze expertiza  pentru fundamentarea politicilor Uniunii Europene, să propună politici și  strategii, să orienteze cercetarea și inovarea pentru atingerea acestor obiective.

“Viziunea  2040” elaborată  de Forest Tehnology  Platform Europe – un set  de obiective agreat în urma unui  larg proces consultativ la nivelul  UE – permite raportarea la un set de valori  și obiective comune în orientarea politicilor și strategiilor pentru  domeniul pădurilor și al industriilor bazate pe lemn, reprezentând  un document de referință în acest sens pentru întreaga Europa.

Pădurile  gestionate  durabil – baza  bioeconomiei

"Gestionarea durabilă  a pădurilor" – conform  rezoluției de la Helsinki  din 1993 – înseamnă gestionarea și utilizarea pădurilor și a terenurilor forestiere într-un mod și într-un ritm  care menține biodiversitatea lor, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul lor de a-și îndeplini, acum și în viitor, funcțiile ecologice, economice și sociale relevante, la nivel local, național și global, și care nu cauzează daune altor ecosisteme.

Acest  deziderat,  al pădurilor  gestionate durabil,  este urmărit prin legislația  silvică implementată la nivelul fiecărui  stat membru. Și în România, datele Inventarului Forestier National arată o  administrare sustenabilă a pădurilor,  dacă ne referim la evoluția principalilor indicatori care arată  o creștere a suprafeței pădurilor și o creștere semnificativă a stocului de masa lemnoasa pe picior ca  urmare  a recoltării  acesteia într-un procent  de maxim 70% din creșterea  pădurii.

Pe lângă acești  indicatori cantitativi,  adaptarea structurii pădurilor  astfel încât să fie rezistente la  schimbarile climatice, este de maximă importanță.

Viziunea  2040 – 10 ținte bazate  pe gestionarea durabilă a pădurilor cuprinde următoarele puncte:

1. O  mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă. Creșterea  pădurilor este  pe o pantă ascendentă,  conducând la o creștere a stocului  fixat de CO2, datorită îmbunătățirii practicilor de gospodărire  a pădurilor. Cercetarea și inovarea, gopodărirea pădurilor pe principii  sustenabile conduc la o creștere a posibilităților de recoltă a masei lemnoase  de 30 % în 2040, față de prezent.

2. Mai  multă valoare adăugată prin servicii ecosistemice, altele decât lemnul. Noi  modele  economice,  de integrare  cros – sectorială  a serviciilor ecosistemice ale  pădurilor, pot fi implementate, exemple  concrete fiind sectoarele apei, hranei și  turismului, combaterea schimbărilor climatice,  alte produse ale pădurii – ciuperci și fructe de pădure.

3. Către  ZERO deșeuri, economie circulară. Până  în 2040, rata  de colectare a produselor pe baza  de lemn poate atinge 90 %, contribuind  cu 70 % din reutilizarea tuturor materialelor  reciclabile. Această economie circulară fixează  carbon și înlocuiește alt material mai intensiv din punct  de vedere energetic.

4. Utilizarea eficientă a resurselor naturale. Activitățile  de îmbunătățire  a eficientei utilizării resurselor au condus la îmbunătățiri  semnificative pe linie de eficiență energetică, eficientizare a consumului de apa în industriile care  valorifică lemnul. Aceasta contribuie la furnizarea de produse  cu valoare adăugată mai mare cu amprente de mediu drastic reduse.

5. Diversificarea tehnologiilor și logisticii de producție. O multitudine de utilizări, noi  produse, disponibile  ca produse finite sau  integrate în alte lanțuri  industriale, conduc la noi lanțuri de  valorificare.

6. Locuri de muncă sigure și atractive, legătura între zonele rurale  și urbane. Economia  bazată pe  păduri este un angajator atractiv, oferind locuri de muncă interesante, legate  cu activități de cercetare, inovare și dezvoltare, atât  în mediul rural cât și în mediul urban, locuri de muncă  care dezvoltă capabilitățile lucrătorilor și managerilor din aceste domenii.

7. Materiale  de construcții  regenerabile pentru  o viață mai sănătoasă. Lemnul,  cel mai utilizat  material de construcții regenerabil la nivel global, are  un viitor strălucit. Până în 2040,  este previzionată o triplare a cotei sale  de piață în construcțiile din Europa, comparativ  cu 2015. Avantajele sale: este reutilizabil, biodegradabil,  sănătos, cu o amprentă de carbon mică pentru obținerea produselor finite,  cu utilizări inovative de la case  din lemn  la  mobilă  

8. Noi  produse  pe baze de fibre și emisii  de carbon cu 80 % mai mici. Industria  celulozei și  a fibrelor pe baza de lemn a evoluat enorm către obiectivul de reducere  cu 80 % a emisiilor de carbon în timp ce crește  cu 50 % valoarea adaugată a produselor realizate. În timp  ce segmentele de produse de hârtie și ambalaje  au rămas  principala  sursă de venit,  aproape jumătate din valoare  este așteptată să rezulte din noi  produse bio ce revoluționeaza industria  textilelor sau chimicale “verzi”- rășini, adezivi,  produse care înlocuiesc plasticul din combustibili fosili.

9. Energie  regenerabilă  pentru societate. Datorită  noilor tehnologii  de producție inovative, eficienței  energetice, gradului ridicat de recirculare,  sectorul va continua să fie principala sursă  de energie  regenerabila în Europa,  cu o capacitate  de a furniza în 2040 echivalentul a 100 milioane  tone barili de petrol , produs  din echivalentul a 65 milioane mc de  deșeuri de exploatare și ale industriei  lemnului.

10. Păduri  gestionate  durabil !Pădurile  gestionate durabil reprezintă  baza bioeconomiei! Nota: câteva  informații  despre domeniul  pădurilor și al sectoarelor  economice bazate pe resursele  pădurilor

  • La  nivelul UE există  o mare diversitate de forme  de proprietate asupra pădurilor,  cu predominanta proprietății private  în țările din Europa de Vest și a proprietătii  publice în țările din Est. Gestionarea sustenabilă  a pădurilor reprezintă precondiția pentru furnizarea către  societate a lemnului ca resursă regenerabilă concomitent cu alte bunuri  și servicii- fixarea carbonului, protecția apei și a solului, conservarea  biodiversității, servicii de recreere.
  • Industriile  de prelucrare  a lemnului generează  o cifră de afaceri de 129  miliarde euro la nivelul UE,  cu peste 1 milion angajați. Din această  cifra, 12 % este generată de industria de prelucrare  primară (cherestea), 47 %  de alte industrii  pe bază de lemn și 41  % de industria mobilei.
  • Industria  celulozei și hartiei   a realizat o cifră de afaceri  de 81 miliarde euro în 2016, angajând peste 175 000  angajați. Această industrie folosește resursa primară  dar și resursa din reciclare, fiind una dintre industriile reciclatoare  majore în Europa. Această industrie a atins o rata record de reciclare a hârtiei  de 72,3 % în 2017 !!!

Recolta  totală de lemn a  crescut în Europa  de la 392 milioane mc în 2002  la 470 milioane mc în 2017 (Eurostat,  2019) – o creștere a recoltei de 20 %, în condițiile  în care se recoltează anual în medie 70 % din creșterea  pădurii, iar stocul de masă lemnoasă în păduri a crescut proporțional.

*** Comunicat  emis de Comunitatea  Forestierilor – Fordaq – cu ocazia “Zilei Silvicultorilor”, concomitent  o lansare a temelor de dezbatere pentru editia  din 2019 a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului si Economiei verzi organizat de Fordaq. coral