Scenariul de crestere economica ce fundamenteaza constructia bugetului pe 2019 este excesiv de optimist in raport cu evaluarile similare ale altor institutii, avertizeaza Consiliul Fiscal.
In plus, adoptarea intempestiva a unor masuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare si taxarea suplimentara din sectoarele energetic si comunicatii), este de natura sa amplifice riscurile externe, subliniaza autoritatea intr-un comunicat.
In acest context, mentinerea ipotezei de accelerare a cresterii economice reale la 5,5% in 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil intre 4 si 4,5% in 2018) in varianta de proiectie a cadrului macroeconomic elaborata ulterior adoptarii OUG nr.114/2018 apare drept surprinzatoare si, in opinia Consiliului fiscal, nejustificata.
"Cu toate acestea, dinamica estimata a deflatorilor in 2019 comparativ cu anul anterior (pentru PIB si consum privat) este probabil subdimensionata, existand spatiu ca nivelul variabilelor nominale ale cadrului macroeconomic (relevante din perspectiva veniturilor fiscale cu exceptia accizelor) sa poata acomoda, cel putin partial, o situare a variabilelor reale pe un palier semnificativ inferior de crestere", se arata in comunicat.
Ipotezele extrem de favorabile ale castigului salarial brut, o alta problema
Un alt aspect problematic il reprezinta, in opinia Consiliului Fiscal, ipotezele extrem de favorabile cu privire la dinamica numarului de angajati si castigului salarial brut in sectorul concurential, acestea fiind preconizate sa creasca in 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%.
Datele lunare publicate de INS releva un trend de incetinire vizibila a ritmului de crestere a numarului de salariati din sectorul privat, de la 4% in 2016, la 3,2% in 2017 si 1,7% in perioada ianuarie-noiembrie 2018, in acest context o accelerare la un ritm de crestere de 3,7% a numarului de salariati in sectorul concurential aparand drept neverosimila.
Un scenariu mai rezonabil (desi probabil inca optimist) ar fi, in opinia Consiliului Fiscal, situarea ritmului de crestere in proximitatea cifrei aparente la nivelul anului anterior (1,5%-1,7%), ceea ce ar genera o deviatie de circa 2 puncte procentuale la nivelul ratei de crestere comparativ cu proiectia CNSP.
Ritmul anual de crestere al salariului brut din sectorul privat avut in vedere apare drept semnificativ superior evolutiei din ultimii trei ani (10,7% in 2016, 12% in 2017, respectiv circa 11.2% in ianuarie-noiembrie 20183).
In acest context, un scenariu care ar viza un ritm de crestere a salariului brut la maximul post-criza de 12% (din nou, o ipoteza optimista) ar implica o deviatie de la ritmul de crestere a salariului brut in sectorul concurential din proiectia Comisiei de Prognoza de circa 1,8%.
De precizat ca un ritm de crestere a anvelopei salariale din economie inferior cu 1% scenariului luat in calcul in constructia bugetara duce la un deficit mai mare cu 1,2 miliard de lei (0.115% din PIB), ca urmare a veniturilor mai mici din impozitul pe venit si mai ales din contributii sociale, ceea ce indica o senzitivitate ridicata a agregatelor de venituri la ipotezele privind dinamica pietei muncii.
"Date fiind cele de mai sus, apreciem ca ipotezele cu privire la dinamicile variabilelor de piata muncii apar ca excesiv de favorabile si improbabil a se materializa la nivelurile preconizate. De asemenea, consideram ca a lua in calcul ipoteze excesiv de optimiste cu privire la evolutiile de pe piata muncii intra in contradictie cu dezideratul unei gestiuni prudente a politicii fiscale (consfintit de altfel de principiul responsabilitatii fiscale din LRFB) ", mai noteaza Consiliul Fiscal in comunicat.
