News Flash:

Cum destrama banii o prietenie de zeci de ani. O discutie cu Tothfalusi Janos, omul si investitorul fara de care brandul Farmec nu ar fi ajuns niciodata ceea ce este astazi

7 Noiembrie 2014
2083 Vizualizari | 0 Comentarii
Tothfalusi Janos
Povestea luptei pentru controlul asupra unui pachet impresionat de actiuni Farmec, unul dintre cele mai mari braduri clujene, si a proceselor care au urmat, nu este una tipica mediului de afaceri. Este o poveste despre prietenie, despre incredere, despre dorinta de afirmare si, intr-un final, despre tradare. Istoria recenta a brandului Farmec se confunda cu istoria personala a doi oameni de afaceri, unul “de moda veche” daca se poate spune asa, care crede in valori precum prietenia sau gentleman's agreement-ul, si a altuia care ar face orice pentru a prelua puterea. Este povestea prieteniei dintre Tothfalusi Janos si Liviu Turdean.

Cine este Tothfalusi Janos, cum a a juns si cum a plecat de la Farmec

Domnul Tothfalusi Janos a avut amabilitatea de a povesti in exclusivitate pentru Buna Ziua Cluj inceputurile sale in afaceri cu calculatoare si in fabrica Farmec si modul in care a ajuns sa se imprieteneasca cu Liviu Turdean.

“Eu am fost directorul celui mai mare central de calcul in Transilvania. Cand am plecat, am lasat trei mii de calculatoarea IBM si 250 de angajati, majoritatea ingineri, matematicieni si asa mai departe.”, isi incepe Tothfalusi Janos povestea.

“Venind revolutia si fiind in domeniul calculatoarelor, m-am apucat de ceea ce stiam mai bine, si anume calculatoarele. Foarte interesant a fost faptul ca am primit o bursa in Taiwan din partea statului Nigeria, insa nici pana in ziua de astazi nu stiu de ce m-au ales pe mine. Bineinteles ,eu, fiind dedicat afacerii si venind din domeniul informaticii, mi-am dat seama ca in timp ce unii se uitau la televizor eu vroiam sa-mi fac o alta viata. Si atunci mi-am propus ca sa fac din Farmec o alta fabrica, avind insa nevoie de mai multe materii prime, cum ar fi aluminiu si doze pentru spray-rui, alcool, freon, glicerina, vazelina, si asa mai departe.

Cum bani nu erau, am apelat la amicii mei din toata lumea si am inceput sa aducem aceste materii, si Farmecul, de fapt, a trait pe spinarea mea. Zi si noapte, adu asta, adu aialalta, si intr-un final s-a lansat. Am adus din Franta lacuri, oja pentru unghii, si multe altele. Aproape ca nu am trait cu nevasta mea asa de bine cum am trait cu directorul, domnul Turdean, asa de bine ne-am inteles.

Dupa care a urmat privatizarea insa nu am fost atent, pentru ca ma ocupam si cu calculatoarele in continuarea, activitate pe care insa incet incet am slabit-o.”, mai arata investitorul.


Cum a ajuns sa le imprumute clanului Turdean bani pentru a cumpara actiuni

“Dupa ce a inceput privatizarea, in 2000, Liviu Turdean avea doi baieti tineri, unul inginer si celalat economist, pe care isi dorea sa ii bage in consiliul de administratie, bineinteles insa bani nu aveau.

Ei erau tineri, ca si fiecare, eu eram deja fondator la Banca Transilvania. Si atunci a venit la mine Liviu Turdean si mi-a spus, nu o sa uit niciodata, “Hai sa o facem si o sa traim bine si copii si copiii copiilor nostri”. Si astazi aud in cap acea fraza.  Si atunci m-am gandit ca Banca Transilvania e una, Farmec alta, haide sa impartim afacerile. Si am inceoput sa ma dedic si mai mult fabricii, si ziua, si noaptea, aduceam la un moment dat zilnic cate doua cisterne de freon, capace, etc. Iar fabrica a inceput sa mearga, insa avea datorii fata de mine, eu fata de altii, care au garantat la inceput capitalul, pentru ca bani nu existau si totul se platea in valuta, si nu cu promisiuni ci pe loc.

Si atunci, in anul 2000, Liviu Turdean mi-a propus sa cumparam niste actiuni si mi-a spus ca pentru ca eu nu pot sa cumpar respectivele  actiuni, sa lea cumpere ai, pentru a ajunge in consiliul de administratie. Bineinteles, au calculat cate actiuni vor sa cumpere si cati bani au nevoie, atunci era 25 de lei sau 2,5 lei actiunea, insa nu stiam cum sa facem toata treaba. Eu am vandut actiuni la Banca Transilvania, am calculat cate actiuni voiau sa cumpere la Farmec, inmultit cu pretul pe actiune, si le-am dat atatia bani.  Si totusi, nu stiam cum sa dam banii, sa nu fie problema de spalare de bani, ei fiind saraci, daca ii intreba cineva de und eau banii sa aiba o justificare. Atunci am aplecat la doamna Codoban, avocata si fosta judectoare. Dansa ne-a explicat ca nu putem face contract de vanzare cumparare pentru ca actiunile nu sunt, si atunci ne-a sfatuit sa facem un contract de imprumut, intre mine si ei, cu conditia ca acestia sa cumpere actiuni, aceste actiuni sa produca dividente, care sa-mi fie platite mie, iar in cazul in care eu sau ei decedam, sa ramana copiilor. S-a semnat, s-a parafat, s-a stampilat.  Dupa aceea, fabrica incepea sa mearga din ce in ce mai bine.  In 2003, 2004, 2005, 2006 a trebuit sa dau alti bani, alti bani, si pentru Liviu Turdean, si pentru copiii lui, si pentru Nora, astfel incat am ajuns la un moment dat, tot cu aceasti schema, nu contract de vanzare cumparare ci conventie. Intelegerea nostra in aceas conventie era ca eu sa le imprumut banii pentru ca ei sa-mi cumpere actiuni, cu conditia ca ei sa-mi transcrie in doi ani de zile actiunile si sa primesc dividentele. Actiunile intre timp au crescut, am primit dividente, treaba merge inainte, si ajung la 206.000 de actiuni, care reprezenta atunci 13% din fabrica.  Contractul era astfel facut incat dupa doi ani de zile ei sa-mi transcrie actiunile, insa timpul a trecut si eu lucram in continuare pentru Farmec pentru ca m-au facut sa cred ca fabrica este si a mea. Ganditi-va, l-am adus pe baitatul meu care este inginer, l-am adus din Finlanda acasa ca sa se specializeze si sa se implice in fabrica. “, arata Tothfalusi.

Inceputul disputei

“Problema a venit in 2008, cand o masina a intrat in mine si mi-a rupt piciorul, fiind nevoit sa stau trei luni in pat. Atunci mi-am dat seama si mi-am pus intrebarea oare ce se itampla daca muream, aceste actiuni cui ramaneau?

Il sun pe Tudean sa-l intreb cum facem iar acesta ma linisteste ca nu este nicio problema, ca imi transcrie actiunile. Trece o luna, doua, trei, nimic nu se intampla. Dau telefon la avocat, acesta vine si face niste investigatii, dupa care cazul ajunge sa fie preluat de catre avocata Stanca Gidro. Am facut si o plangere in materie penala, si dupa mai bine de un an, timp in care nici nu m=au chemat, nici nu m-au audiat, dosarul se incheie si nu mai stiu nimic despre el.
Si atunci ganditi-va, din 2000, anul in care am dat primii bani, continuand cu 2002, 2003, 2004, 2005 am tot platit. Iar apoi din 2008 doar procese peste procese. “, arata Tothfalusi.

Cum incercau Turdenii sa scape de predatul actiunilor. Nu mai recunosteau nimic


Sursa foto: Ziar de Cluj

“Un numar mare de termene s-au dus degeaba datorita faptului ca familia Turdean tot schimbau avocatul, ca sa traga de timp. Zi si noapte domnule, acuma nu ma plang, dar isi luau ba avocat de la Bucuresti, ba de la Targu-Mures, si asa mai departe.”. povesteste Tothfalusi.

“La un moment dat, au venit cu fel de fel de chestiuni, foarte bine inspirate pana la urma. In primul rand, familia Turdean a afirmat ca banii acestia au fost luati pentru un imprumut personal. Cu alte cuvinte, desi scria clar in conventie obietul conventiei, ei incercau sa arata ca le-am dat banii ca un imprumut personal. Apoi, intr-un final, recunosc ca au luat actiuni, dar acum afirmau ca ei au restituit banii, dar era evident ca ei nu mi-au dat banii inapoi, au fost doar dividente. Au urmat alte procese. Dupa care schimba strategia si afirma ca eu le-am dictat de fapt toti termenii si toate conditiile conventiei! Nu inteleg cum pot sa afirme asa ceva, din moment ce eram patru ingineri la o masa, eu sa dictez conditiile conventiei  si ei sa accepte fara rezerve, ani de zile?!

Pe urma, dupa ce trecem si peste etapa respectiva, afirma ca pe conventie nu este semnatura lor. Evident, dupa expertiza grafologica, s-a demonstrat ca este semnatura lor. Dupa acesta, recunosc si ei ca este semnatura lor, insa afirma ca nu o cunosc pe avocata care era prezenta, pe doamna Codoban. Evident, in instanta, vine doamna avocat Codoban, se jura pe Biblie, si demonstreaza ca a fost familia Turdean.  Deci, practic, semanturile sunt a lor, eu le-am dat banii, au fost martori, si in felul acesta am primit acum sentinta respective, (Recenta hotarare a Tribunalului Comercial –n.r), in baza careia sunt indreptatit sa primes dividentele pe anii 2008.2009,2010.”, arata  acesta.

“Stiti cum au mai incercat sa ma atace? Au afirmat ca eu, cu Camera de Comert, cu Banca Trasivania, cum am avut atata curaj sa le dau banii? Pai daca ei mi-au promis, au dat mana, am trait impreuna atata timp, am facut hartiile, ei mi-au solicitat acesti bani, ei au facut aceste hartii, ce mai era intre oameni normali asa mare lucru? Insa el si-a dat la un moment dat seama ca 13% din fabrica, cat imi revine mie, este un procent mare. Si ganditi-va, unde au gresit ei, era la un momet dat in statutul societatii un articol care imi permitea mie sa cumpar actiuni, insa ei nu mi-au spus treaba asta, abia dupa proces s-a descoperit toata varianta, ca eu putem sa cumpar direct actiuni.

Dar momentan am o satisfactie morala.  M-am intalnit cu domnul Turdean acum aproximativ doua luni pe strada, ma abordat intrebandu-ma ce mai fac, si mi-a propus sa ne impacam. Hai sa ne impacam! I-am spus. Hai ca-ti dau o sampanie mi-a spus el. Hai ca bem si sampania, dar unde-s banii, i-am raspuns eu. Atunci el mi-a spus: “Iarta-ma, ca n-am de unde sa-ti dau”. Am facut expertiza in urma careia am aflat ca valoaera unei actiuni nu este 2,5 lei ci 46 de lei, astfel incat ei trebuie sa imi dea 2 milioane de euro. Dar actiuni nu poate sa-mi dea, bani nu, macar sa imi dea dividentele la care am dreptul, conform hotararii judecatoresti, dupa 206.000 de actiuni, care sunt pe numele lor, treaba lor, insa eu am dat banii si i-am dat pentru aceasta idee.  Deci nu i-am dat nici sub forma de imprumut, nici cu dobanda, nici pentru altceva. Eu sutn informatician, la mine nu exista altceva decat 0 si 1. Nu exista stanga si dreapta, nu exista caractere, smecherii. Si lumea ma intreaba, imi zice ca sunt un intelectual, am lucrat si cu Banca Transilvania, si cu Camera de comert, cum am avut curajul sa-i dau banii? Pai daca am lucrat cu el, am lucrat cu fabrica Farmec timp de 20 de ani! Mi-a bagat in cap ideea ca si eu sunt proprietar, si am lucrat pentru copii, doar ca apoi sa ma trezesc ca sunt dat afara! Eu i-am lasat pe ei in consiliul de administratie la Farmec, eu nu vroiam asa ceva, dar sa fim corecti si cinstiti, sa nu faca asa ceva. Trebuia sa-mi transcrie actiunile sau chiar sa nu mi le transcrie, insa sa fie corecti! Daca banii au fost dati pentru cumpararea de actiuni, sa nu spuna ca au fost dati pentru nevoi personale. Si cea mai josnica afacere este sa nu o recunoasca pe avocata Codoban, care a facut hartiile si care a fost judecator, care apoi a venit si a depus juramant. Eu nu vreau nimic altveva decat dividentele care mi se cuvin, atat timp cat eu traiesc sau cat duraeza fabrica Farmec“ incheie Tothfalusi Janos.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

Galerie Foto

farmec
liviu turdean tothfalusi janos farmec proces
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0806 (s) | 24 queries | Mysql time :0.013595 (s)