News Flash:

Echinoctiul de primavara. De ce se bate pamantul cu ciomagul? TRADITII SI OBICEIURI

20 Martie 2014
743 Vizualizari | 0 Comentarii
Echinoctiul de primavara marcheaza inceputul primaverii astronomice, cand ziua si noaptea vor fi egale, iar, in 2014, acest fenomen are loc joi, la ora 18.57.

Incepand de la aceasta data, durata zilei, fata de cea a noptii, va fi in continua crestere, pana la data de 21 iunie, cand va avea loc solstitiul de vara, potrivit site-ului Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Citeste si: GOOGLE marcheaza echinoctiul de primavara printr-un logo special

Descrierea de mai sus este valabila doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudica a Pamantului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca in regiunile respective acest moment marcheaza inceputul toamnei astronomice. Totodata, in regiunile polare, in emisfera nordica incepe lunga zi polara, iar in cea sudica incepe noaptea polara, care vor dura, fiecare, sase luni.

Trecerea la ora de vara in anul 2014 se face in noaptea dintre 29 spre 30 martie (ultima duminica din luna). Astfel, ora 3.00 a diminetii de 30 martie devine ora 4.00, iar ziua va avea doar 23 de ore.

Copiii alunga frigul, iar tatii pornesc plugurile
In aceasta zi incepe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pamantul cu betele sau ciomegele, alungand frigul: "Intra frig si iesi caldura/ Sa se faca vreme buna/ Pe la noi pe batatura".

Citeste si: 5 mituri populare despre primavara demontate

Traditiile spirituale ale Echinoctiului de primavara spun ca orice forma de evolutie are trei etape distincte: creatia, mentinerea si resorbtia sau distrugerea. La toate acestea se adauga si momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinoctiul de primavara simbolizeaza creatia, solstitiul de vara apogeul, echinoctiul de toamna inceperea perioadei de resorbtie si solstitiul de iarna perioada de conservare, care echivaleaza cu momentul de pregatire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societatilor arhaice: oamenii priveau la soare si inregistrau ciclurile naturii in functie de schimbarile aduse de astrul zilei. Stramosii daci aveau solide cunostinte de astronomie, iar templelor lor de pe inaltimi transpun graitor chiar si astazi cunostintele lor despre calendarul solar. Numeroase ritualuri pagane celebrau echinoctiul de primavara mai ales pentru importanta sa in cresterea fertilitatii pamantului si a naturii in general. La Sinca Veche, unde se presupune ca dacii aveau intr-adevar un locas de cult in grota, se vor fi adus desfasurat dansuri rituale si sacrificii cu ocazia echinoctiului de primavara. Totusi, dupa convertirea la crestinism, ritualurile pentru echinoctiul de primavara au suferit o transmutatie, chiar daca s-au pastrat in subconstientul colectiv. Focuri se aprindeau in vechime, pentru a arde iarna si a renaste, prin caldura, spiritul primaverii. Obiceiul a fost asimilat in crestinismul romanesc sub forma Focurilor Sfintilor. Se crede ca focurile si rugaciunile sfintilor ajuta la depasirea momentului crucial al echinoctiului, inclinand favorabil echilibrul dintre lumina si intuneric. Se marcheaza astfel in chip ritualic un fenomen astronomic obisnuit, dar care da directia pentru activitati omenesti specifice. Cu prilejul echinoctiului se sarbatoreste si pornirea plugului, moment consacrat in mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

 Dupa "Martisor", "Babe" si "Mosi", dupa "zapada mieilor", cand calendaristic deja am patit in anotimpul primaverii desi luna martie se dovedeste a fi destul de capricioasa, ne apropiem de momentul echinoctiului de primavara, ce marcheaza inceputul primaverii astronomice. El se produce in jurul datei de 20 martie cand longitudinea astronomica a acestuia revine la valoarea de zero grade.

Dupa cum este cunoscut, miscarea aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, determinata de miscarea reala a Pamantului pe orbita sa, genereaza pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor si noptilor la diferite epoci ale anului, datorita pozitiei aproximativ fixe in spatiu a axei de rotatie a Pamantului, precum si a inclinarii sale fata de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cereasca, Soarele parcurge in decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marcheaza de fapt planul orbitei Pamantului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27', scrie astro-urseanu.ro.

La momentul echinoctiului de primavara Soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecand din emisfera australa a sferei ceresti in cea boreala. Cand Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal, el descrie miscarea diurna in lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determina, la data respectiva, egalitatea duratei zilelor cu cea a noptilor, indiferent de latitudine. La latitudinile tarii noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, aceasta cifra reprezinta si valoarea medie a inaltimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodata, la data respectiva, Soarele rasare in punctul cardinal est si apune in punctul cardinal vest.

Citeste si: Sigur nu stiai asta. Ce sarbatoreau dacii la solstitiul de iarna

Incepand de la aceasta data, durata zilei (fata de cea a noptii) va fi in continua crestere, iar cea a noptii (fata de cea a zilei) in scadere, pana la data de 21 iunie, cand va avea loc momentul solstitiului de vara.

Evident, descrierea de mai sus este valabila doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. In emisfera sudica a Pamantului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca in regiunile respective acest moment marcheaza inceputul toamnei astronomice. Totodata, in regiunile polare, in emisfera nordica incepe lunga zi polara, iar in cea sudica incepe noaptea polara, ce vor dura, fiecare, cate 6 luni.
Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1453 (s) | 24 queries | Mysql time :0.033559 (s)

loading...