News Flash:

Exclusiv: Vezi motivele care au stat la baza respingerii cererii de recuzare a judecatorului Lucian Buta formulata de DNA in dosarul de coruptie a lui Marian Oprisan

31 August 2014
1393 Vizualizari | 0 Comentarii
Vinerea trecuta magistratii clujeni respingeau solicitarea DNA de a-l inlatura pe judecatorul Lucian Buta din completul care judeca dosarul de coruptie a lui Marian Oprisan. Procurorul Anca Marincean ceruse recuzarea pe motiv ca  magistratul Lucian Buta ar tergiversa solutionarea cazului si ca ar fi fost sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, insa cererea de recuzare a fost respinsa.

Citeste si: Exclusiv: Judecatorul Lucian Buta ramane in completul lui Marius Oprisan

Procesul in care DNA in acuza pe Oprisan de fapte de coruptie, respectiv deturnari de fonduri pentru renovarea unor drumuri comunale si achizitii imobiliare la Consiliul Judetean este in ultima faza, magistratul dispunand la termenul anterior efectuarea unei expertize financiar contabile.

Citeste si: Inca o amanare in cazul liderului PSD Vrancea Marian Oprisan, judecat la Cluj

Citeste mai jos motivarea integrala prin care s-a respins cererea de recuzare:


ROMANIA                                               Operator de date cu caracter personal nr. 3185
JUDECATORIA C-N
Judetul C
Dosar penal nr. ---

 
Incheierea penala nr. --
Sedinta camerei de consiliu din 22.08.2014
Instanta compusa din:
Presedinte :
Grefier :

    
Pe rol se afla solutionarea cererii formulata in scris de Parchetul de pe langa ICCJ, DNA, Serviciul Teritorial C in cursul solutionarii cauzei care face obiectul prezentului dosar penal, de recuzare a presedintelui completului de judecata ----- – in persoana domnului judecator ---.
         
Solutionarea cererii de recuzare s-a facut in camera de consiliu, instanta apreciind necesara audierea d-lui judecator a carei recuzare se cere, declaratia acestuia fiind consemnata la dosar. In sustinerea celor relatate, dl. judecator a depus la dosar un inscris privind apararea formulata fata de cercetarea disciplinara demarata impotriva sa.
        
Instanta constata ca au fost depuse la dosar doua memorii din partea d-lui inculpat MO si a d-lui inculpat IV.

Instanta, in temeiul art. 68 alin. 5 Cod procedura penala retine cererea de recuzare spre solutionare pe baza actelor aflate la dosar.    
 
INSTANTA
 
Constata ca prin cererea de recuzare formulata de Parchetul de pe langa ICCJ, DNA, Serviciul Teritorial C la data de ---, acest participant a solicitat inlocuirea titularului completului de judecata -----, judecator ---, in temeiul art. 64 lit. f din Codul de procedura penala.

In motivarea cererii formulate, s-a apreciat ca impartialitatea judecatorului cauzei ar fi afectata intrucat un observator rezonabil ar resimti suspiciunea de impartialitate in judecata realizata de acesta in conditiile in care impotriva d-lui judecator s-a declansat o cercetare disciplinara in stransa legatura cu modalitatea de derulare a procedurilor judiciare in dosarul cu nr. ----- (cauza in care s-a formulat cererea de recuzare).

In sustinerea cererii s-a facut trimitere la considerentele unei alte sentinte penale (nr. ---/2013 a Judecatoriei C-N), pronuntate de acelasi domn judecator in dosarul nr. ----- al Judecatoriei C-N avand ca obiect judecarea unor fapte de coruptie, in care se arata ca ar fi facut referire la aspecte ale prezentului dosar penal, inclusiv cu privire la calitatea actului de justitie raportat la complexitatea dosarelor de coruptie, volumul de munca in instanta, atingerea adusa independentei judecatorului prin supraincarcare etc.

In final s-a concluzionat ca judecatorul cercetat disciplinar pentru comiterea unei abateri disciplinare in legatura cu solutionarea unui dosar, nu ar mai trebui sa continue derularea procedurilor respectivei cauze pana la epuizarea procedurii disciplinare, intrucat s-ar incalca aparenta de impartialitate si obiectivitate de care orice judecator este raspunzator.

Analizand cererea de recuzare formulata in prezenta cauza, instanta retine ca, cu ocazia formularii acesteia s-a invocat motivul enumerat expres de prevederile art. 64 alin. 1 din Codul de procedura penala, respectiv cel prevazut la lit. f care consta in existenta unei suspiciuni rezonabile ca impartialitatea judecatorului este afectata.

Astfel cum s-a retinut in doctrina, legiuitorul a recunoscut in mod expres subiectilor procesuali principali si procurorului, prin reglementarea cazului prevazut la art. 64 alin. 1 lit. f din Codul de procedura penala, posibilitatea de a invoca incidentul procedural al recuzarii si in alte situatii asemanatoare celor mentionate exemplificativ in lege la art. 64 alin. 1 lit. a-e, alin. 2-6 Codul de procedura penala aceasta modalitate de reglementare fiind impusa de necesitatea aplicarii art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, aplicare pe care instanta de judecata are obligatia de a o realiza cu prioritate, astfel cum prevede art. 1 alin. 2 din Codul de procedura civila completat cu art. 3 alin. 2 din Codul de procedura civila.

In conformitate cu prevederile art. 6 alineatul 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1994, „orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala  instituita de lege”.

In interpretarea constanta a acestui text conventional, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut, pe cale jurisprudentiala, ca impartialitatea consta in lipsa prejudecatii sau partinirii, iar existenta sau absenta acesteia se poate verifica in mai multe moduri (hotararea Micallef contra Maltei, par. 93).

Astfel, existenta impartialitatii, in sensul conferit de articolul 6 paragraful 1, se determina, pe de o parte, prin aplicarea unui test subiectiv, constand in examinarea convingerilor personale ale unui judecator anume intr-o cauza data si, pe de alta parte, pe baza unui test obiectiv, al carui scop este de a stabili daca judecatorul a oferit garantii suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim in cauza respectiva (hotararea De Cubber contra Belgiei, par. 24).

In ceea ce priveste aspectul subiectiv, in jurisprudenta curtii este afirmat in mod constant principiul ca impartialitatea personala a unui magistrat se prezuma pana la proba contrara (hotararea Gajewski contra Poloniei, par. 41), acesta trebuind sa fie considerat liber de orice opinii personale sau prejudecati (hotararea Kyprianou impotriva Ciprului, par. 119).

In prezenta cauza, instanta constata pe de o parte ca in formularea cererii de recuzare nu s-a invocat niciun motiv de natura subiectiva care sa rastoarne prezumtia de impartialitate de care se bucura instanta investita cu solutionarea cauzei, mentionandu-se ca pe plan subiectiv dl. judecator „nu ar judeca cu partinire si nu ar avea prejudecati”.

Cu toate acestea, desi in cauza nu sunt intrunite conditiile pentru a se aprecia in sensul lipsei impartialitatii membrului completului de judecata in sens subiectiv, se impune analiza in continuare a criteriului obiectiv, astfel cum a fost acesta definit de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, care a aratat ca acest test este o importanta garantie a impartialitatii (hotararea Kyprianou impotriva Ciprului, par. 119).

Se va proceda astfel, in considerarea imprejurarii ca MP a inteles in cauza sa isi manifeste, uzitand de caile procedurale legale, neincrederea in impartialitatea instantei, formuland o cerere de recuzare in cauza, conditie prealabila a carei obligativitate reiese din cele statuate in hotararea Bulut contra Austriei, par. 34.

Aplicand testul obiectiv in cauzele cu care a fost sesizata, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca, desi impartialitatea personala a unui magistrat se prezuma pana la proba contrara, in analizarea criteriului obiectiv, va trebui determinat, daca, in afara conduitei personale a judecatorului, exista fapte dovedite, de natura a ridica indoieli in ceea ce priveste impartialitatea acestuia, retinandu-se ca, in aceasta privinta, chiar si aparentele pot capata o anumita importanta (hotararea Morel impotriva Frantei, par. 42). De o importanta cruciala intr-o societate democratica este increderea pe care instantele de judecata trebuie sa o inspire publicului si, mai ales, in ceea ce privesc procedurile penale, acuzatului (hotararea Padovani contra Italiei, par. 27), justitiabililor, incepand cu partile din procedura (hotararea Savino si altii contra Italiei, par. 101), astfel ca orice judecator cu privire la care exista un motiv legitim care sa indreptateasca temerea ca ar putea sa nu fie impartial trebuie sa se retraga (hotararea Hauschildt contra Danemarcei, par. 48).

Pentru ca instanta sa fie considerata impartiala din punct de vedere obiectiv, aceasta trebuie sa ofere suficiente garantii care sa excluda orice dubiu legitim cu privire la acest aspect (hotararea Fey contra Austriei, par. 28). Punctul de vedere al participantilor la proces este important, dar nu decisiv pentru a hotari daca exista motive legitime care sa justifice temerea lipsei de impartialitate a unui judecator anume intr-o cauza data (hotararea Werner contra Poloniei, par. 39). Imprejurarea ca o parte litiganta recuza, chiar in mod repetat un judecator, nu poate avea drept consecinta automata abtinerea sau retragerea acestuia de la judecata cauzei (hotararea Harabin contra Slovaciei, par. 138). Ceea ce este decisiv este daca temerea lipsei de impartialitate a unui judecator poate fi justificata in mod obiectiv (hotararea Ferrantelli si Santangelo contra Italiei, par. 58).

De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca simplul fapt ca un judecator a adoptat anumite hotarari inainte de proces nu legitimeaza prin sine indoielile cu privire la impartialitatea sa; ceea ce conteaza este importanta (Fazli Aslaner contra Turciei, par. 31), respectiv scopul si natura masurilor adoptate de acest judecator inainte de proces (hotararea Khodorkovskiy si Lebedev contra Rusiei, par. 539).

Nu in ultimul rand, trebuie aratat ca, in jurisprudenta de contencios european al drepturilor omului, s-a apreciat in sensul existentei unei incalcari a art. 6 alin. 1 si in situatia in care instanta investita cu sesizarea partii cu privire la lipsa de impartialitate a instantei, desi putea sa remedieze incalcarea, nu a procedat in acest sens (hotararile Dorozhko si Pozhaskiy contra Estoniei, par. 58 si Gajewski contra Poloniei, par. 48). Reprezinta un factor relevant, in aprecierea curtii, existenta unor proceduri nationale pentru asigurarea impartialitatii, care au ca scop indepartarea oricaror indoieli rezonabile ce planeaza asupra judecatorilor si care constituie o incercare pentru asigurarea impartialitatii prin eliminarea cauzelor unor astfel de indoieli, servind astfel promovarii increderii pe care instanta trebuie sa o inspire publicului (hotararea Huseyn si altii contra Azerbaijian, par. 162).

In literatura de specialitate s-a exprimat parerea in sensul ca pozitia de incompatibilitate trebuie sa vizeze solutionarea cauzei, iar nu simple aspecte procesuale ale acesteia (V. Dongoroz, Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman, partea generala, vol. V, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 154), iar doctrina a precizat ca a solutiona cauza inseamna a rezolva chestiunile privitoare la existenta faptei penale, a vinovatiei sau a nevinovatiei faptuitorului (Gr. Teodoru, Tratat de drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007, p. 270).

In prezentul litigiu, instanta constata ca MP invoca in sustinerea cererii de recuzare imprejurarea ca impotriva judecatorului s-a declansat procedura cercetarii disciplinare in legatura cu modalitatea de judecare a cauzei fara a se avea in vedere cerintele de celeritate (respectiv durata rezonabila a procedurii), aspect despre care consideram ca nu intruneste conditiile pentru a se aprecia in sensul lipsei impartialitatii obiective a membrului completului de judecata.

Fara a face aprecieri cu privire la temeiul si modalitatea de desfasurare a unei proceduri de cercetare disciplinara a unui magistrat, trecand si peste caracterul confidential al acesteia, nu putem sa nu amintim principiul conform careia orice persoana se bucura de prezumtia de nevinovatie pana la finalizarea oricarei proceduri desfasurate impotriva sa (penala, contraventionala sau disciplinara) si nici posibilitatea crearii unui precedent prin care orice participant procesual ar putea incerca indepartarea magistratului investit cu solutionarea cauzei prin formularea unor plangeri la CSM – cu efect direct asupra repartizarii aleatorii a cauzelor.

Cu privire la cel de-al doilea motiv invocat in cererea de recuzare formulata de MP, instanta constata ca dl. judecator recuzat a inteles sa abordeze intr-un mod mai diferit motivarea solutiei adoptate in dosarul penal nr. ----- al Judecatoriei C-N, expunand in partea denumita „Preambul” unele dintre dificultatile cu care magistratii se confrunta de-a lungul carierei profesionale, respectiv incarcatura instantelor, complexitatea dosarelor de coruptie, necesitatea alocarii unui timp mai indelungat studierii, judecarii si motivarii acestora, aprecierile mentionate la paginile 53-55 din sentinta penala nr. ---/2013 a Judecatoriei C-N fiind facute intr-o maniera generala, de larga aplicabilitate si fara nicio nuantare personala, situatie in care nici acest motiv nu intruneste conditiile pentru a se aprecia in sensul lipsei impartialitatii obiective a membrului completului de judecata.

In final, apreciem ca solutia pronuntata anterior de dl. judecator intr-un alt dosar (fara nicio legatura cu prezenta cauza, singura asemanare privind tipul acuzatiilor formulate impotriva inculpatilor) nu poate constitui un motiv de suspiciune cu privire la impartialitatea acestuia in conditiile in care in prezenta cauza nu s-a invocat si nici nu s-a probat existenta vreunei suspiciuni privind existenta unei convingeri intime a judecatorului recuzat cu privire la vinovatia/nevinovatia vreunuia dintre inculpati.

Prin urmare, pentru toate aceste motive urmeaza sa respingem cererea de recuzare formulata de Parchetul de pe langa ICCJ, DNA, Serviciul Teritorial C a titularului completului de judecata ----- – dl. judecator -----.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
 
         
In temeiul articolului 68 din Codul de procedura penala respinge ca nefondata cererea de recuzare a presedintelui completului de judecata – -----, in persoana domnului judecator -----, formulata de catre Parchetul de pe langa ICCJ, DNA, Serviciul Teritorial C.

Dispune continuarea solutionarii cauzei de catre completul de judecata -----.
          Fara cale de atac.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 22 august 2014, orele 1210.
 
PRESEDINTE,                                                             GREFIER,


magistratii clujeni dna marian oprisan recuzarea
Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1122 (s) | 24 queries | Mysql time :0.038065 (s)

loading...