News Flash:

Fara precedent: Guvernul roman a trimis AGENTI SECRETI la negocierile afacerii ROMPETROL

15 Iulie 2013
788 Vizualizari | 0 Comentarii
Dupa zece ani si sapte Guverne statul este pe cale sa isi incheie socotelile la rafinaria Petromidia, in jurul careia omul de afaceri Dinu Patriciu si-a construit in anii 2000 afacerea. Calculul contabil da cu minus. Statul va incasa efectiv doar 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat Rompetrol in 2003. Cu perspectiva incerta ca, din cei 18% cu care ramane actionar in companie, va scoate in urmatorii ani profit. Cu experienta ca mizele financiare atat de mari nu se pot rezolva strict contabil, Romania a trecut la negocierea politica cu gandul sa obtina, de la noii proprietari, oficialii din Kazahstan, beneficii compensatorii.

Una din marile anomalii a acestei afaceri a fost alegerea negociatorilor. In numele statului au "negociat", in secret, mai bine de un an si jumatate, agentii Departamentului de Informatii si Protectie Interna ai Ministerului de Interne, adica oamenii "Doi si’un sfert". O spune, la INTERVIURILE GANDUL, actualul sef al OPSPI, Gabriel Dumitrascu, cel care a semnat in februarie, intelegerea finala cu kazahii. O admite, voalat, ministrul de interne de la acea vreme, Traian Igas, se arata intr-un reportaj gandul.info.

Daca Guvernul Nastase a creat fereastra legala prin care Rompetrol a primit o pozitie mai avantajoasa decat statul care l-a creditat, daca Guvernul Boc a pus politisti fatra atributii legale "sa negocieze", Guvernul Ponta inchide subiectul fara a pune pe masa ce compensatii realiste s-au negociat concret cu oficialii kazahi in contul celor 400 de milioane ramase. Calculul actualei puteri ar fi, potrivit sefului OPSPI, gaz kazah ajuns in Romania la un pret mai mic, prin conductele Gazprom. Nerealist, considera insa Opozitia.

Strania implicare a DGIPI. Igas: "Am argumentele, dar e greu sa vi le spun"
"Nu cred ca mai era timp de asteptat", justifica Gabriel Dumitrascu rapiditatea cu care statul a decis sa cedeze, dupa o luna de negociere anul acesta, pentru 200 de milioane de dolari, 26,69% din pachetul de 44,6% pe care Rompetrol i l-a pus pe masa in 2010, in contul datoriei de 690 de milioane la acea vreme.

Explicatia: "Pentru ca negocierile incepusera de pe vremea Guvernului Boc. Numai ca in vremea Guvernului Boc pentru purtarea negocierilor a fost mandatat Ministerul de Interne. Nu ma intrebati de ce si care-i logica. Asa a fost aprobat un memorandum in Guvern, iar negocierile au fost purtate direct de DGIPI din cadrul Ministerului de Interne", a explicat Dumitrascu, pentru gandul.info, vorbind, in acelasi interviu despre faptul ca oficialii KazMunaiGaz, noii actionari majoritari ai rafinariei, i-ar fi relatat ca "au fost amenintati ca o sa-i salte procuratura, ca o sa-i duca la DNA, ca vor fi arestati".

Atributiile legale ale DGIPI, directia speciala din Interne mai bine cunoscuta ca "Doi si’un sfert", nu includ insa negocieri ale creantelor in numele statului, ci "activitati informative in vedere prevenirii si combaterii infractiunilor grave", documentarea "riscurilor la adresa ordinii publice" si culegerea de informatii pentru protectia interna, legate strict de angajatii MI.

Contactat de gandul.info, ministrul de la acea vreme, Traian Igas, se declara multumit. "In negocierile pe care noi, Ministerul de Interne, le-am avut, lucrurile stateau altfel. Negocierile s-au dus la sange, iar rezultatul este mult, mult peste ce s-a obtinut acum", a admis ministrul implicarea Internelor, vorbind de "oamenii din Ministerul de Interne" care "nu au avut de obtinut suma minima, ci ceea ce statului i se cuvenea".

Mai mult, Igas admite ca discutiile nu au fost purtate de decidenti politici, ci de un alt tip de personal, avand in vedere caracterul secret al documentelor rezultate, dar evita sa mentioneze deschis oamenii "Doi si'un sfert". "In Ministerul de Interne au ramas documentele, care au un caracter aparte, dar pe care primul-ministru Ponta sau ministrul Stroe, daca e adevarat ministru, n-au decat sa le faca publice. Vorbesc de sumele negociate", spune Igas.

Intrebat explicit de implicarea celor din DGIPI in discutiile cu oficialii kazahi, acesta a admis voalat: "Nu mai intru in alte detalii". Fostul ministru PDL evita insa sa justifice ce competente ale "oamenilor din Interne" justificau prezenta lor la negocieri. "Mi-e greu sa spun. Am argumentele, dar e greu. A fost o decizie a Guvernului de la acea vreme", arata indirect Igas spre seful Guvernului, Emil Boc.

Toate incercarile din ultimele zile de a sta de vorba cu Emil Boc pe aceasta tema, contactat telefonic de gandul.info si pus in tema prin SMS in privinta subiectului, au ramas fara rezultat.

Rezultatele agentilor secreti ai lui Igas: partial bani, partial carburant pe sub mana
Rezultatul, clasificat si astazi, a fost dezastruos, sustin surse oficiale. O parte din datorie, in cuantum de 200-250 de milioane de dolari, cat au oferit kazahii constant partii romane pentru a incheia conflictul, urmau sa fie platiti direct. Pentru restul, negociatorii gasisera diverse formule obscure prin care Rompetrol sa livreze carburant pentru automobilele institutiilor de stat la un pret mai mic, prin proceduri de achizitie netransparente. Ministerul Justitiei s-ar fi opus insa la acea vreme, sustin sursele citate, ceea ce a si blocat incheierea efectiva a acordului.

De discutii despre "niste carburant" vorbeste astazi si ministrul Finantelor de atunci, Gheorghe Ialomitianu, care enumera insa pe lista negociatorilor doar ANAF - prin Sorin Blejnar, desemnat in aceasta pozitie de Sebastian Vladescu in 2010 - si Ministerul Justitiei. "Ne-au facut si noua aceasta oferta, in 2010-2011, pentru care s-au inteles acum cu Guvernul Ponta. Ne dadeau 200-300 de milioane si ne-au cerut sa oprim procesul. Spuneau ca vor sa ne dea o cantitate de carburant si ca vor plati impozite mai mari prin dezvoltarea ulterioara", spune Ialomitianu, contactat de gandul.info, adaugand ca "nu s-a acceptat la nivelul Guvernului".

Ca urmare, "Doi si’un sfert" a fost scos din ecuatie imediat dupa instalare, de Guvernul Ungureanu. Printr-un memorandum datat 27 martie 2012, centrul de comanda al negocierilor se muta de la Interne la Externe, cerandu-se "reevaluarea pozitiilor si reanalizarea punctului de vedere in negocierile cu KazMunaiGaz".

"Memorandumul a fost generat de o constatare pe care mi-a semnalat-o ministrul de resort, Lucian Bode, si anume ca echipa de negociere nu reusea sa performeze, nu avea un rezultat palpabil. Nici nu e obisnuit ca o echipa de negociere pe o relatie bilaterala sa fie patronata de Ministerul de Interne. Practica e ca negocierile internationale sa se afle sub patronajul unic sau combinat al Ministerului Afacerilor Externe. Nefacandu-se practic niciun pas cu vechea echipa de negociere, am luat totul de la capat", a explicat fostul premier pentru gandul.info.

O zi mai tarziu, fostul sef al DGIPI, Cristian Latcau, numit de Traian Igas, a fost revocat si transferat in Salaj.

Prima bresa: ordonanta Nastase, aprobata de PDL-PNL si de Basescu
Negocierile statului prin DGIPI s-au dus paralel cu un proces pentru recuperarea creantelor Rompetrol care nu a mai ajuns insa la verdictul final, fiind intrerupt in februarie 2013, de Guvernul Ponta. "Statul roman ar fi pierdut. Intre timp ostilizam KazMunaiGaz – era clar ca este intr-o mare divergenta cu statul roman, ca nu mai poate continua activitatea la Rompetrol –  si mai mult ca sigur ar fi introdus insolventa", justifica seful OPSPI invoiala cu kazahii.

Ca statul ar fi pierdut a fost de parere si una din casele de avocatura de Top 10. Leaua si Asociatii a fost contractata in 2010 de Ministerul de Finante sa studieze cazul si sa ofere un pronostic in perspectiva unui proces cu Rompetrol pentru recuperarea banilor. "Concluziile au fost: nicio sansa. Motiv pentru care casa de avocatura nici nu a vrut sa reprezinte Ministerul in proces", spune Gabriel Dumitrascu.

Totul a pornit de la lege. Prima bresa a fost creata de Guvernul Nastase in OUG 113/2003, dand debitorului - Rompetrol - si nu creditorului - statul - painea si cutinut. Astfel, ordonanta, ca si legea de aprobare trecuta in 2005, in timpul Aliantei DA, fara nici un vot impotriva si promulgata de presedintele Basescu, lasa companiei Rompetrol posibilitatea de a-si achita datoria fie integral in bani, fie integral in actiuni, fie intr-o formula combinata.

Un semnal al intelegerii legii in aceasta cheie inclusiv in Guvern a venit in martie 2010 de la ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu: "Sunt circa 572 de milioane de dolari, cu deadline septembrie 2010. Dar compania are dreptul sa opteze: sa plateasca banii integral sau partial si restul sa se converteasca in actiuni"

Cu aceste date, in august 2010, cu o luna inainte de scadenta, Rompetrol a virat statului 54 de milioane de euro (aproximativ 70 de milioane de dolari) din totalul sumei. Imediat, printr-o majorare de capital restul banilor datorati statului s-au tradus in 44,6% din actiunile rafinariei si nu intr-un pachet majoritar. "Ne-au platit cele 54 de milioane ca sa nu devenim noi actionar majoritar. Rompetrol isi redusese activitatea, iar pe piata actiunile scazusera foarte mult. Noi am considerat ca dandu-ne 44% vor sa ne pacaleasca. Asa ca le-am pus sechestru si i-am dat in judecata", isi aminteste Ialomitianu.

Paternitatea masurii este asumata de Sorin Blejnar, fostul sef al ANAF. "Am avut o intuitie la acel moment si am dispus instituirea masurilor asiguratorii, cu vreo 20 de zile inainte de scadenta. Toata situatia venea din faptul ca, in 2003, legea a fost facuta foarte larg", spune Sorin Blejnar, interceptat de procurori in timp ce discuta subiectul, la acel moment, inclusiv de presedintele Basescu.

A doua bresa: tactica de negociere. Ialomitianu: "Presedintele era informat"
Procesul deschis in octrombrie 2010 este pierdut de stat in iunie 2011, instanta din Constanta considerand ca strategia aplicata de Rompetrol nu iesea din limitele legii. ANAF face insa recurs, pentru a-si juca pana la ultima sansa.

La scurt timp dupa ce a dat in judecata Rompetrol, Guvernul a trecut si la negocieri cu oficialii KazMunaiGaz. Oficial, doar prin Ministerul de Finante si Ministerul Justitiei. "Eram eu si, din partea MJ, doamna Alina Bica, actualul procuror sef al DIICOT", arata Sorin Blejnar, ocolind DGIPI. Presedintele a deschis la randul sau subiectul in cele doua intalniri pe care le-a avut cu Nursultan Nazarbaev pe 2-3 martie 2012 si pe 1-2 decembrie 2010, la Astana.

Asa a primit statul o prima oferta. "Era vorba de 200, 200 si ceva de milioane si despre crearea unui fond de investitii, ca si acum. Dar eu nu puteam sa imi iau libertatea sa vand creantele statului. 517 de milioane de euro nu pot fi vandute pe 200 de milioane  de dolari. Nu exista un cadru legal", spune Blejnar.

Statul roman a spus pas. "Noi am cerut suma intreaga. Presedintele era informat permanent, dar nu s-a bagat, decizia s-a luat in Guvern. Nu statul roman a umblat cu limba scoasa dupa Rompetrol, Rompetrol a insistat. Iar renuntarea la proces a fost o conditie pusa de ei inca de atunci", isi aminteste Gheorghe Ialomitianu.

Actualul negociator-sef spune insa ca statul ar fi trecut cu ochii inchisi pe langa o oferta foarte buna "in primavara-vara lui 2011", cand KazMunaiGaz s-ar fi oferit sa-i cumpere intregul pachet de 44% cu 0.07 lei pe actiune, cea mai buna cotatie la bursa din ultimii ani. "Varful (cotatiei bursiere, n.red) a fost in concordanta cu oferta si nu inteleg de ce aceasta oferta a fost refuzata. Era in jur de 600 de milioane de dolari cel putin", estimeaza Gabriel Dumitrascu.

Instalat in februarie 2012 la Ministerul Economiei, Lucian Bode se indoieste de o astfel de oferta. "Eu nu am gasit in minister asemenea date. In ceea ce ne priveste, noi am avut, prin OPSPI, reprezentanti in echipele de negociere. Iar mandatul a fost tot timpul clar: sa obtinem toti banii, nu povesti, cum este acest fond de investitii. Am considerat ca statul roman nu avea dreptul sa renunte la niciun cent din cele 570 de milioane care KazMunaiGaz le avea ca datorie, mai ales avand experienta nefericita cu Dinu Patriciu", spune fostul ministru.

Tactica Guvernului "totul sau nimic" a esuat insa, cu atat mai mult cu cat pe de o parte pe tot parcursul negocierii kazahii au negat existenta oricarei creante, pe de alta parte compania intreaga valora aproape cat datoria.

Cele TREI variante pe care le avea statul
Prima "fereastra de negociere a fost intredeschisa de Guvernul Ungureanu", prin implicarea MAE, spune Gabriel Dumitrascu, adaugand insa ca acelasi executiv ar fi aprobat suspendarea procesului. De aici, primul Guvern Ponta, cu ministrul Mihai Voicu desemnat sef peste negociere, ar fi continuat pe aceeasi linie.

Mihai Razvan Ungureanu spune ca nu isi aminteste cu exactitate acest detaliu, dar il pune sub semnul intrebarii. "Inclin sa cred ca nu a existat o asemenea decizie de suspendare.  Miza era insa sa negociem o suma cat mai mare, nu sa renuntam. In niciun fel nu eram intr-o cauza pierduta", spune Ungureanu, contrazicand si teoria actualei puteri ca cei de la KazMunaiGaz riscau sa devina ostili daca nu se ajungea rapid la un compromis.

Noua comisie MAE condusa de Mihnea Constantiescu a luat atunci in calcul, sustin surse oficiale, mai multe variante, pornind de la ideea vinderii unui pachet de actiuni la pretul pietei, pentru restul datoriei urmand sa se negocieze fie facilitati fiscale pentru firmele romanesti in Kazahstan, fie vanzarea unor marfuri cu taxe reduse sau eliminate, pana la recuperarea banilor. Fostul premier este insa mai devraba evaziv cand vine vorba de variantele puse pe hartie. "Echipa a venit atunci cu cateva scenarii de negociere, dar nu a existat timpul sa se mearga mai departe", spune Ungureanu.

Pe 29 septembrie 2012, consemneaza actele oficiale, erau luate in calcul trei variante: 1. "Continuarea procesului in instanta, cu punerea sub semnul intrebarii a programului de investitii"; 2. "Asumarea calitatii de actionar si participarea la investitii" si 3. "Vanzarea pachetului pornind de la o evaluare independenta plus un plan de investitii". S-a optat pentru ultima din teama ca, in al doilea scenariu, se risca o majorare de capital la care statul nu putea participa si, in consecinta, ar fi ramas cu un pachet nesemnificativ de actiuni.

Dumitrascu: "Noi nu am facut o dedicatie kazahilor"
In ianuarie 2013, Victor Ponta i-a dat afacerea Rompetrol pe mana ministrului pentru Energie, Constantin Nita. Pe 15 februarie se semna un acord cu KazMunaiGaz, iar trei zile mai tarziu se suspenda procesul. Dumitrascu a negociat si a semnat, Nita a girat politic, iar Guvernul a pasat problema legiferarii intelegerii la Parlament. "Ce s-ar fi intamplat daca ar fi fost aprobat acest memorandum prin ordonanta si dupa un an ar fi suferit modificari in comisii?", explica Dumitrascu optiunea.

Pe scurt, statul a acceptat sa vanda 26% din pachetul sau cu 200 de milioane de dolari, luandu-si masuri de precautie ca restul de 18% sa nu poata fi diluat de KazMunaiGaz timp de 3 ani. Angajamentul nu ar fi, in acceptiunea sefului OPSPI, echivalentul unei tranzactii gata parafate. Imediat ce legea aflata in Parlament intra in vigoare, dupa aprobarea in septembrie sau intr-o sesiune extraordinara in august, s-ar trece la asa numita "vanzare competitiva".

"Noi nu am facut o dedicatie kazahilor. Nu le vindem in mod indubitabil lor. Este liber sa vina oricine care crede ca poate sa ofere mai mult si daca ofera mai mult il cumpara si devine partener cu partea kazaha", da Dumitrascu termen inca 60 de zile de la promulgare competitorilor sa plateasca mai mult de 200 de milioane in locul Rompetrol.

Ce se afla in spatele negocierii: planul gaz kazah prin conducte rusesti si RomKaz, o companie inca pe hartie
Ca o compensatie, deocamdata numai pe hartie s-a facut un acord pentru un fond de investitii comun kazaho-roman care sa sustina financiar dezvoltarea rafinariei. Mai exact, kazahii sustin ca vor veni cu 150 de milioane de dolari plus 30 de milioane pentru a acoperi partea Romaniei, intr-o societate comerciala 80%-20% care sa faca prin credite bancare investitii de pana al un miliard in urmatorii 7 ani in Romania. Intre acestea, o centrala de cogenerare la Midia si cateva sute de noi benzinarii.

In afacerea fondului, pentru care, spune Gabriel Dumitrascu, actele si proiectele pe hartie incep sa se pregateasca din aceasta saptamana, profitul va reveni in prima faza exclusiv KazMunaiGaz, pana la recuperarea celor 180 de milioane.

Fara sa-l numeasca explicit, Gabriel Dumitrascu admite compromisul politic. Ce spera statul sa obtina la schimb? "Avem nevoie de gaz ieftin. Vom folosi infrastructura existenta, controlata prin concernele rusesti. In maxim 12 luni, sper sa avem deja un acord si un montaj clar", primele discutii concretizandu-se in recenta vizita a premierului Victor Ponta in Kazahstan, spune seful OPSPI.

Surse guvernamentale au explicat pentru gandul.info ca in calculele de la Palatul Victoria ar intra infiintarea unei companii botezate provizoriu "RomKaz" in care Rompetrol si KazMunaiGaz sa fie parteneri 50%-50% si sa se impuna astfel in regiune. Prin aceasta companie ar fi planuita si legarea Romaniei la conducta SouthStream, un alt proiect aflat deocamdata pe hartie, printr-o prelungire din Bulgaria la Negru Voda, construita cu bani din Kazahstan.

Opozitia acuza lipsa de transparenta: "Macar in spatele usilor inchise trebuie sa se spuna care este structura acestui compromis"

Din tabara opozitiei, ideea fondului este mai degraba o fictiune, data fiind si reticenta de pana acum a Comsiei Europene de a accepta asocierea dintre o companie de stat comunitara si una non-comunitara.

"Fondul de investitii e pasarea din gard comparativ cu cea din mana. Guvernul Ponta trebuia sa mearga pana la capat cu procesul", crede Gheorghe Ialomitianu.

Alimentarea cu gaz kazah prin conductele Gazprom este, in opinia lui Mihai Razvan Ungureanu, "o alta fantezie" menita sa puna in umbra "lipsa de transparenta" a Guvernului privind rezultatele reale ale negocierii. "In comisia parlamentara de specialitate, chiar cu usile inchise, ar fi trebuit sa se faca vorbire despre detaliile acestei negocieri, pe toate palierele pe care s-au dus. Sa se spuna exact care este structura compromisului. Cand este vorba de o asemenea miza financiara, lucrurile nu se rezolva strict contabil. Sunt ansambluri de negocieri. Exista mai multe piese in joc", spune Ungureanu.

Cronologia unei afaceri
Octombrie 2003 – Prin ordonanta OUG 118/ 2003, Guvernul Nastase reglementeaza subscrierea integrala de catre statul roman a tututor obligatiunilor Rompetrol Rafinare (RRC) rezultate din conversia unei creante a rafinariei Petromidia, in valoare totala de 570,3 milioane euro (aproximativ 762 de milioane de dolari), cu scenadenta in 7 ani.

August 2007 – Omul de afaceri Dinu Patriciu vinde 75% din grupul Rompetrol, implicit Rompetrol Rafinare, companiei de stat din Kazahstran, KazMunaiGaz, contra sumei de 2,7 miliarde de dolari. 1 miliard, s-a estimat la acea vreme, ar fi fost pretul platit pentru rafinaria in jurul careia era construita intreaga afacere.

2003-2009 – Grupul Rompetrol plateste dobanzile la termen. In total, 249 de milioane de dolari, dupa cifrele ANAF.

August 2010 – The Rompetrol Group N.V. achita 54 de milioane de euro (in jur de 70 de milioane de dolari) statului roman, in contul datoriei

Septembrie 2010 – Rompetrol majoreaza capitalul, apoi converteste datoria ramasa intr-un pachet de 44,6% din actiuni, statul pierzand in acest fel pachetul majoritar pe care miza. Cu cateva zile inainte, ANAF pune sechestru pe activele Rompetrol, mentinut si in prezent.

Octombrie 2010 – Cu mandat de la Emil Boc, ANAF da in jdecata Rompetrol, reclamand recuperarea integrala a celor 570,3 milioane euro.

Iunie 2011 – Tribunalul Constanta respinge actiunea. ANAF face recurs.

Februarie 2013 – OPSPI accepta vanzarea unui pachet de 26,69% la pretul de 200 de milioane de euro, cu asigurarea ca restul de 18% nu vor fi diluate timp de 3 ani si cu negocierea unui fond de investitii cu KMG. La termenul stabilit la trei zile dupa semnarea intelegerii, statul cere la Curtea de Apel Constanta suspendarea procesului ca urmare a solutionarii diferendului pe cale amiabila.

Mai 2013 – legea care parafeaza acordul este adoptata in Camera Deputatilor (21 mai 2013 - din 326 de deputati, 233 voteaza pentru: PSD, PNL, PC, minoritatile si Dan Cristian Popescu de la Forta Civica) si in Senat (28 mai 2013 – 83 de voturi pentru, 8 contra si 4 abtineri), dar este intoarsa de presedintele Basescu la reexaminare.

2004-2012 – obligatiile fiscale achitate de Rompetrol la bugetul de stat sunt de 24.312.276.819 lei, din datele ANAF, echivalentul a aproximativ 8 milioane de dolari.

stiri cluj guverne petromidia dinu patriciu rompetrol companie
Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1014 (s) | 24 queries | Mysql time :0.012334 (s)

loading...