News Flash:

IICCMER si MNIT Cluj initiaza o noua actiune de deshumare a unei victime a Securitatii

25 Iunie 2013
1565 Vizualizari | 0 Comentarii
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) in parteneriat cu Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) organizeaza joi, 27 iunie 2013, o actiune de investigatii arheologice in localitatea Cufoaia, jud. Maramures. Actiunea urmareste deshumarea pe cale arheologica a osemintelor lui Alecsa Bel, care a fost ucis prin impuscare din ordinul Securitatii in ziua de 25 decembrie 1949.

Alecsa Bel s-a nascut la 5 decembrie 1897 in satul Cufoaia, apartinator orasului Targu Lapus din jud. Maramures. Fiul unor oameni simpli, Iov si Iuliana, Alecsa Bel fost un taran care detinea mai multe suprafete de teren arabil, fanete si padure, o batoza pentru treierat si animale. A fost casatorit cu Susana, nascuta Latis, impreuna avand doi copii, Maria si Valer, in prezent amandoi fiind decedati. Dintre urmasii directi ai defunctului astazi sunt in viata doi nepoti, fiii lui Valer, Mircea Bel si Dan Bellu, ambii fiind domiciliati in orasul Targu Lapus.

Alecsa Bel detinea o pozitie de prestigiu in sat, fiind un gospodar harnic si inventiv. A fost inclusiv cantor la biserica greco-catolica din sat, fiind numit si Diacul. A facut politica liberala, iar intre anii 1940 si 1946 a fost primar in comuna natala din partea Partidului National Liberal. Datorita situatiei sociale, autoritatile comuniste l-au catalogat drept chiabur. Pe fondul ascensiunii Partidului Comunist, Alecsa Bel si-a manifestat frecvent nemultumirea fata de noile stari de lucruri din societatea romaneasca in discutiile avute cu diferite persoane din comuna si din zona. Delatiunile venite din partea unor consateni au facut ca Alecsa Bel sa intre in atentia autoritatilor, care l-au acuzat in primul rand de raspandirea unor stiri cu caracter dusmanos, in mod special de popularizarea sloganului „Vin americanii”. A mai fost acuzat de sabotaj economic, deoarece a fost denuntat ca in timpul campaniei agricole din vara anului 1948 nu a declarat cantitatile reale de cereale treierate la batoza sa. Astfel, autoritatile comuniste l-au invinuit ca i-a favorizat pe consatenii sai, care in acest mod au predat cote mai mici de cereale catre stat. Cunoscand faptul ca era supravegheat de Securitate, arestarea sa fiind iminenta, in toamna anului 1948 Alecsa Bel si-a parasit gospodaria si familia, devenind fugar. A stat ascuns in padurile si satele din zona, fiind ajutat de foarte multi localnici. Autoritatile l-au dat in urmarire, fiind organizate de catre Militie mai multe actiuni de cautare in Cufoaia si in satele de unde proveneau informatii despre aparitia lui Alecsa Bel. Acestuia i s-a intentat un proces, in cadrul caruia a fost judecat in absenta de catre Tribunalul Militar din Cluj. Prin sentinta penala nr. 1748, emisa la inceputul anului 1949, Alecsa Bel a fost condamnat la un an de inchisoare corectionara si la plata unei amenzi.

 Cu toate acestea, Alecsa Bel a refuzat sa se predea, alegand sa ramana in continuare fugar, sperand totodata in schimbarea regimului politic din tara. Se stie ca a avut o arma militara pentru autoaparare, insa nu a actionat niciodata, in nici un fel, impotriva nimanui. De asemenea, nu se cunoaste sa fi avut legaturi cu gruparile sau organizatiile anticomuniste care actionau in acea perioada in zona Maramuresului. Aceasta situatie a durat pana in seara zilei de 24 decembrie 1949 cand a fost capturat in propria casa, fara a opune rezistenta. Dupa unele surse documentare, la actiunea de prindere a lui Alecsa Bel au fost mobilizati circa 20 de militieni din cadrul Circumscriptiei de Militie Targu Lapus, care au fost condusi in teren de plutonierul Augustin Boar. Dupa arestare, Alecsa Bel a fost maltratat, fiind transportat legat cu o sanie trasa de cai la sediul Militiei din Targu Lapus. Din ordinul Securitatii, transmis telefonic, fugarul a fost readus a doua zi la Cufoaia unde a fost executat prin impuscare langa gospodaria sa. Pretextul crimei, consemnat atunci in actele Securitatii, a fost fuga de sub escorta. Crima a fost savarsita de Craciun, iar familia a fost obligata sa ingroape cadavrul in aceeasi zi. Groapa a fost sapata intr-un loc situat nu departe de casa defunctului.
Conform surselor documentare, plutonul de executie a fost alcatuit dintr-un numar de sase subofiteri de militie, condusi de catre sergentul major Fabian Trif. Din pluton au mai facut parte Aurel Coc, Lutu Florea, Vasile Pasca, Ioan Satmari si Gheorghe Vartig. Se cunoaste faptul ca dupa ce asupra lui Alecsa Bel s-a executat un foc de grup, acesta a cazut la pamant plin de sange, dar fiind inca in viata. Moartea a survenit imediat dupa ce subofiterul Vasile Pasca a mai tras din apropiere un foc de gratie asupra muribundului. Dupa executie, un alt subofiter a intrat in casa si s-a adresat sotiei celui ucis cu urmatoarele cuvinte: „Hai scroafa puturoasa si ia-ti porcul din gradina ca a fost lichidat”.
Impuscarea lui Alecsa Bel s-a facut arbitrar, nefiind bazata pe vreo sentinta emisa de o instanta judecatoreasca. Omorul a fost comis la ordin, din motive politice si pe timp de pace. Crima a fost comisa din ordinul direct al fostului maior NICOLAE BRICEAG (n.1916 – d.1998), care in anul 1949 detinea functia de sef al Securitatii fostului judet Somes cu resedinta la Dej. Acesta era direct subordonat fostului colonel Mihai Patriciu (Grünsperger dupa numele real), pe atunci seful Directiei Regionale a Securitatii Poporului Cluj.
Informatii despre imprejurarile savarsirii acestei crime precum si stabilirea unor vinovatii individuale se regasesc intr-un raport datat 19 februarie 1969, rezultat in urma unei anchete oficiale intreprinse in anul 1968 de catre Comitetul Central al fostului Partid Comunist. Aceasta ancheta de partid a vizat cercetarea mai multor omoruri infaptuite in perioada anterioara de anumite cadre ale Securitatii, inclusiv de catre Nicolae Briceag. Nimeni nu a fost insa tras la raspundere si nu a suportat rigorile legii de atunci sau de astazi.
”Prin aceasta investigatie, IICCMER continua identificarea si deshumarea victimelor Securitatii. Suntem datori, nu doar din punct de vedere legal, ci si moral, sa scoatem la lumina aceste istorii ascunse mai bine de jumatate de secol si, indiscutabil, definitorii pentru caracterul criminal al regimului comunist. Pentru sacrificiul acestor oameni, cum a fost Alecsa Bel, trebuie sa actionam impotriva uitarii, a amenziei colective, a diferitelor forme de negare a crimelor politice comise in numele statului comunist.” a precizat Andrei Muraru, presedintele executiv al IICCMER.

iiccmer mnit arheologica alecsa bel securitatii
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0984 (s) | 33 queries | Mysql time :0.016995 (s)