News Flash:

Investigatii arheologice la penitenciarul de la Tg. Ocna

11 Iulie 2013
1014 Vizualizari | 0 Comentarii
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), in parteneriat cu Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) organizeaza, incepand cu data de 15 iulie 2013, o noua campanie de investigatii arheologice in mun. Targu Ocna, jud. Bacau. Actiunea urmareste cautarea, identificarea si deshumarea pe cale arheologica a osemintelor fostilor detinuti politici, care au decedat in Penitenciarul-Spital de la Targu Ocna.

Conform surselor documentare existente, in penitenciarul-spital de la Targu Ocna au murit, numai in perioada dintre anii 1950 si 1954, un numar de 54 de persoane condamnate pentru delicte politice, insa pana in anul 1964 numarul detinutilor politici decedati a fost mult mai mare.

Dupa deces, cadavrele defunctilor au fost inhumate fara sicriu, iar mormintele nu au fost marcate cu cruce. In privinta localizarii acestora, nu exista niciun plan sau vreo evidenta care sa priveasca eventuala dispunere in teren a acestor inhumari. Se cunoaste doar ca gropile au fost sapate in incinta cimitirului, pe terenul neocupat atunci de morminte mai vechi. Intre anii 1977 si 1997, timp in care imobilul penitenciarului a adapostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihici, pacientii decedati aici, care nu au fost putini, au fost ingropati tot in spatiul acestui cimitir. De asemenea, spatiul din cimitir a fost parcelat si impartit. Astfel, in prezent, terenul cimitirului este aproape in intregime ocupat de morminte. In multe cazuri, gropile mormintelor contemporane au afectat, partial sau integral, si mormintele fostilor detinuti politici care au fost ingropati in acel loc. Spatiul din cimitir ramas liber mai cuprinde astazi doar o suprafata restransa de teren. Avand in vedere aceasta stare de lucruri, o interventie arheologica mai poate fi doar acum de actualitate, aceasta fiind limitata doar la o mica suprafata din cadrul cimitirului care inca nu este ocupata de morminte. Interventia arheologica de la Targu Ocna este autorizata de Ministerul Culturii si se desfasoara cu acceptul Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului.

In urma unor investigatii de teren desfasurate acum doi ani, a fost identificat locul unde au fost inhumati fostii detinuti politici decedati in inchisoarea de la Targu Ocna. Acesta se afla in apropierea penitenciarului, in cimitirul de langa biserica ortodoxa cu hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena aflata in Parohia Poieni. Prima interventie arheologica in acest loc a avut loc in luna septembrie 2011.

IICCMER face precizarea ca actiunea de la Targu Ocna are inclusiv o dimensiune de recuperare a memoriei, cautand sa cinsteasca amintirea celor care, pentru convingerile lor democratice, au fost eliminati in sistemul carceral comunist.

„Asa cum am demonstrat in ultimul an, continuam, intr-un ritm sustinut, prin programul de investigatii arheologice, identificarea locurilor din preajma fostelor penitenciare in care au murit detinutii politici. Dupa Aiud, santierul de la Targu Ocna reprezinta un demers important intrucat inchisoarea s-a evidentiat printr-un regim carceral special. Prin aceasta actiune, speram sa putem localiza cat mai precis si aseza pe harta represiunii acest spatiu incarcat de memorie, cu toate dovezile materiale care vor rezulta de aici.” a precizat Andrei Muraru, presedintele executiv al IICCMER.

Cercetarile arheologice vor fi realizate de o echipa specializata in astfel de actiuni, coordonata de Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj si IICCMER, alaturi de care se vor afla arheologii Paul Scrobota si Horatiu Groza. La lucrari va participa si istoricul Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigatii Speciale din cadrul IICCMER. Informatii suplimentare se pot obtine de la d-nul Gheorghe Petrov, responsabilul stiintific de santier (tel. 0721400396).


Penitenciarul de la Targu Ocna

In perioada comunista, penitenciarul de la Targu Ocna a servit pentru detentia persoanelor bolnave de TBC, fiind caracterizat in literatura de specialitate drept o adevarata Bastilie sanitara a Romaniei comuniste.

Conditiile climaterice deosebite ale zonei geografice au contribuit la infiintarea aici, la mijlocul secolului al XIX-lea, a unei inchisori. Initiativa i-a apartinut domnitorului moldovean Grigore Ghica, care fusese impresionat de conditiile grele in care lucrau detinutii de la salina din localitate, unde acesta avea in proprietate si un conac. Lucrarile la constructia inchisorii au fost incepute in anul 1851 si au fost finalizate in 1855, in tot acest interval de timp detinutii fiind cazati, din dispozitia domnitorului, in cladirea conacului.
Edificiul, in forma de potcoava, a fost ridicat langa conacul domnesc, iar intrarea se facea prin poarta conacului, care a devenit cladire administrativa. Capacitatea noului edificiu era de 12 camere, in fiecare incapere putand fi cazati circa 30 de detinuti. Inchisoarea propriu-zisa era destinata exclusiv condamnatilor, dar numai pe timp de noapte, deoarece ziua acestia erau dusi la munca din ocna. Pana in anul 1931, denumirea oficiala a penitenciarului a fost aceea de Inchisoare centrala de munca silnica. In acel an s-a constatat ca majoritatea condamnatilor de la Targu Ocna sufereau de tuberculoza pulmonara si, ca urmare, s-a dispus incetarea folosirii acestora la munca din salina. De atunci, inchisoarea a fost transformata in loc de detentie exclusiv pentru bolnavii de TBC. Detinutii considerati sanatosi au fost transferati la alte penitenciare din tara, iar cei bolnavi de TBC din alte inchisori au fost adusi la Targu Ocna.
In anul 1936 s-a inceput construirea unei noi cladiri cu profil de sanatoriu TBC, un edificiu cu trei nivele, care a fost dat in folosinta in 1939, an in care s-a inceput si demolarea treptata a vechii inchisori, mai putin a cladirii administrative sau a fostului conac domnesc. Piatra rezultata din demolari a servit ulterior la construirea zidului imprejmuitor al noii inchisori.

In perioada 1851-1930, la Targu Ocna au fost incarcerati detinuti de drept comun, criminali si talhari, condamnati la munca silnica pe viata si pe termen limitat. In timpul Primului Razboi Mondial, infractiunile care predominau au fost dezertarile de pe front sau refuzul de a satisface serviciul militar. Dupa 1930 aici au fost adusi si detinuti comunisti. Dupa 23 august 1944, comunistii aflati in detentie au fost eliberati, iar imobilul a servit temporar drept spital de campanie.

In perioada comunista, penitenciarul-spital de la Targu Ocna a gazduit detinuti cu grad sporit de periculozitate. Penitenciarul a functionat cu specificul de spital pentru bolnavi de TBC pana in anul 1977, cand penitenciarul a fost desfiintat. Intre 1977 si 1997 stabilimentul a functionat ca si camin pentru bolnavi psihici cronici. Printr-un ordin al ministrului Justitiei din 1997, penitenciarul-spital de la Targu Ocna a fost reinfiintat.

Perioada comunista a inchisorii-spital a consemnat mai multe categorii de detinuti: contrarevolutionari, detinuti de drept comun, barbati si femei, precum si detinuti minori, insa numai baieti. In diverse perioade ale regimului comunist, numarul celor internati la Targu Ocna a variat intre 350 si 550 de detinuti. In cursul anului 1950, la Targu Ocna au fost transferati de la inchisoarea din Pitesti cateva zeci de fosti studenti TBC-isti. In perioada 1949-1952, la Pitesti, conducerea Ministerului de Interne si a Securitatii, in complicitate cu o echipa de tortionari selectati din randul condamnatilor aflati atunci in penitenciarul de la Suceava, a initiat si implementat un experiment inuman, care a vizat reeducarea si demascarea prin metode de tortura a detinutilor. Acest fenomen a vizat si alte penitenciare din tara, printre care si Targu Ocna. Aici, datorita conditiilor speciale de detentie, a faptului ca inchisoarea se afla amplasata in oras, dar si din cauza unor inabilitati ale Securitatii, reeducarea s-a dovedit a fi un esec. In cele din urma, toata actiunea planuita a se desfasura dupa normele testate la Pitesti a fost suspendata. La Targu Ocna nu s-a putut aplica un experiment de reeducare, ci dimotriva, se poate spune ca ceea ce s-a intamplat aici a fost tocmai opusul Fenomenului Pitesti. La acest lucru a contribuit mult si faptul ca detinutii, suferinzi cu totii de o boala contagioasa, aveau o oarecare libertate de miscare in interiorul stabilimentului, iar personalul inchisorii era rezervat in a veni in contact direct cu condamnatii. In perioada comunista, pana in anul 1968, penitenciarul a fost condus de urmatoarele persoane: Ioan Ionescu (1945), Constantin Stirbu (1945), Nicolaeiu Costescu (1946), Stefan Daniliuc (1946-1950), Anton Bruma (1950-1952), Petru Calin (1952-1953), Gheorghe Ciurcanu (1953-1966), Stefan Vasile (1966-1968).

penitenciarul-spital targu ocna murit delicte politice iiccmer
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1339 (s) | 33 queries | Mysql time :0.047478 (s)