News Flash:

Ioan Aurel POP: Exista tineri care intra pe piata muncii in alte domenii decat cele in care au obtinut o licenta, insa responsabilitatea nu apartine doar universitatilor, ci si tinerilor respectivi, familiilor acestora, intregii societati

3 Aprilie 2015
2013 Vizualizari | 0 Comentarii
Ioan Aurel Pop
Academicianul si profesorul universitar doctor Ioan Aurel Pop, rectorul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a avut amabilitatea de a raspunde reporterilor Buna Ziua Cluj, in cadrul unui interviu pe care vi-l prezentam mai jos. Distinsul profesor a discutat cu noi despre situatia actuala a invatamantului universitar clujean si national, despre oportunitatile dar si dificultatile pe care absolventii de UBB le au in cariera dupa terminarea facultatilor, precum si despre provocarile pe care “scoala  romanesca” le are de infruntat in viitor.

Va invitam sa cititi, in paginile care urmeaza, interviul acordat in exclusivitate pentru Buna Ziua Cluj de catre unul dintre cele mai marcante nume ale mediului academic romanesc contemporan.

Rep:Universitatea Babes-Bolyai este una dintre cele mai importante institutii de invatamant superior din aceasta parte a Europei, statut intarit si de programele educationale, de cercetare ale universitatii, dar si de declaratiile personalitatilor invitate sa conferentieze in cadrul institutiei pe care o reprezentati. Cum vedeti UBB Cluj in urmatorii zece ani? Credeti ca  universitatile romanesti vor intra in elita institutiilor de invatamant mondiale in viitorul apropiat?

Ioan Aurel Pop: Universitatea Babes-Bolyai a reusit, in ultimii ani, sa se claseze in topul celor mai bune universitati din lume, in domeniul matematicii, ocupand locul 81 la nivel mondial si fiind prima in Europa de Est, conform Best Global Universities, clasament realizat de U.S. News. Practic, e vorba de un top al primelor 100 de universitati din lume (100 Global Universities), care ia in calcul 21 de domenii. Pentru a reusi astfel de performante si la alte discipline e nevoie de investitii si de finantari de marimea celor pe care le au universitatile care se claseaza permanent in top 500 Shanghai.
Fara fonduri pe masura e putin probabil sa intri in top 500 Shanghai, iar sumele pe care statul roman le investeste in universitati nu ne prea dau sperante in acest sens. Sunt convins insa ca, daca va continua sa mizeze pe cercetare, pe atragerea de parteneri de valoare, fie ca vorbim de mediul universitar international (vezi EMBA-ul organizat impreuna cu University of Hull), fie ca ne referim la mediul de afaceri (firma Porsche, de exemplu, sustine financiar un program de licenta la Facultatea de Matematica si Informatica), UBB se va putea clasa in top 500 Shanghai.



Rep:In ultimii ani se vorbeste tot mai mult despre inovare si cercetare ca singura varianta de succes a societatii romanesti. Care sunt cele mai importante programe de cercetare pe care universitatea pe care o conduceti le deruleaza in momentul de fata? Mai mult, care sunt ariile pe care le acopera si, totodata, ce rezultate palpabile vor produce?

IAP: Despre cercetare se vorbeste admirativ si se remarca frecvent importanta ei, insa, din pacate, in ultimii ani, alocarea de fonduri insuficiente a avut drept consecinta un numar mic de linii de finantare deschise pentru programele nationale de cercetare-dezvoltare. Totusi, chiar si in aceste conditii, in universitate se deruleaza, in anul 2015, peste 200 de proiecte de cercetare, cu urmatoarele tipuri de finantari:
- finantare europeana/internationala prin programele de tip Programul Cadru 7 (FP-7), Horizon 2020, Cooperari Bilaterale (Elvetia, Franta, Austria etc.), ERA-NET, STAR, ERC-Like, HEALTH, NIH etc. (30% din totalul proiectelor UBB);
- finantare nationala prin programele de tip Parteneriate, Idei, Resurse Umane, POSCCE, Capacitati, altele;
- din resurse interne UBB, pentru promovarea tinerilor cercetatori cu rezultate de exceptie.
Ariile tematice specifice cercetarii la Universitatea Babes-Bolyai sunt: matematica, fizica, chimie, biologie, stiinte socio-umane, mediu si schimbari climatice, nano-stiinte si nanotehnologii, materiale avansate, alimentatie, agricultura si biotehnologii etc.
Nominalizarea unui program anume ar fi nedreapta fata de celelalte programe.

Rep:Un leit-motiv al dezbaterilor si discutiilor pe tema situatiei invatamantului superior romanesc este legat de faptul ca tara noastra nu are inca in palmares un Nobel pentru stiinte sau literatura. De ce credeti ca Romania nu detine un asemenea titlu? Mai mult, este oportuna o dezbatere pe aceasta tema, sau din contra acest subiect este unul cat se poate de superfluu?

IAP: Dincolo de supozitiile care se fac pe aceasta tema, unele dintre ele intemeiate, un motiv pentru care Romania nu are un astfel de premiu il constituie si slaba finantare a educatiei si cercetarii. In ceea ce priveste literatura, exista si handicapul limbii. In stiinte, este nevoie de dotari extrem de costisitoare. Vedeti ca recent, un savant nascut in Romania, dar cu cercetari in laboratoare din Germania – Stefan Hell – a luat, totusi, premiul Nobel.

Sursa foto: ziardecluj.ro

Rep:O parte dintre facultatile UBB sunt percepute, atat de absolventi, cat si de opinia publica ca asa numite “fabrici de diplome”. De ce credeti ca li se atribuie acest apelativ si, mai mult, putem spune ca programa universitara este orientata mai mult inspre zona teoretica, sau din contra, societatea romaneasca nu este pregatita, inca, pentru a prelua atat de multi specialisti in stiinte sociale, de exemplu?

IAP: Daca facultatile UBB sunt catalogate drept ”fabrici de diplome”, atunci cum pot fi numite facultatile apartinand unor universitati aparute, dupa 1990, ca ciupercile dupa ploaie, in care standardele didactice si de cercetare sunt mult inferioare? Problema principala, aici, o reprezinta adaptarea la piata muncii, insa discutia nu este deloc una simpla, mai ales pentru tarile in care economia nu performeaza. Ce ar trebui sa faca aceste tari? Sa renunte la invatamantul superior? Sa renunte la specialistii pe care societatile respective ii pot crea? Nu cred! E necesara insa o ajustare a programelor si a numarului de locuri din facultati in functie de ceea ce poate absorbi piata muncii si, bineinteles, tinand cont de calitatea actului educational. UBB are una dintre cele mai inalte rate de absorbtie a absolventilor la nivel national si chiar central-sud-est european.

Rep:O alta problema a invatamantului superior este ca multi dintre absolventii de facultate ajung sa lucreze in alt domeniu decat cel in care s-au pregatit. Care este, din punctul dumneavoastra de vedere, rezolvarea acestei situatii? Ar trebui ca viitorii studenti sa se orienteze de la inceput pe un domeniu cautat pe piata, sau trebuie ca mediul universitar sa modifice programa pentru a le oferi mai multe sanse absolventilor de accedere pe piata fortei de munca?

IAP: Nu doar in Romania exista tineri care intra pe piata muncii in alte domenii decat cele in care au obtinut o licenta. E o problema specifica societatii capitaliste actuale. Problema apare atunci cand multi dintre acesti tineri nu ajung sa lucreze niciodata in domeniul studiat. In acest caz, insa, responsabilitatea nu apartine doar universitatilor, ci si tinerilor respectivi, familiilor acestora, intregii societati, pentru ca, pana la urma, atunci cand alege un anumit domeniu imaginarul unui tanar e influentat de familie, de cei din jur, de societatea in care traieste. Eu constat, totusi, ca aceste chestiuni incep sa se regleze, iar tinerii si familiile lor sunt mai atenti decat erau in urma acum cu cativa ani, fiind dispusi sa se informeze serios pentru a lua o decizie pe care timpul petrecut pe piata muncii sa o valideze cat mai fericit si eficient posibil.
 
Rep:Considerati ca dupa decizia irevocabila a Tribunalului din Baia Mare, unde a pierdut fostul rector Andrei Marga procesul cu profesorul Costel Sarbu, ar trebui ca Universitatea sa se delimiteze de acesta?

IAP: Am mai fost intrebat in legatura cu acest subiect. Ce poti sa declari intr-o asemenea situatie? Un profesor universitar il da in judecata pe un alt profesor universitar pentru calomnie, are loc un proces, iar unul dintre ei pierde. Situatia in sine este una regretabila. Referitor la colaborarea sau necolaborarea unei persoane cu Securitatea, eu stiu ca institutia abilitata sa se pronunte este CNSAS. Dar, desigur, nu sunt jurist. Colaborarea cu Securitatea a fost o mare tragedie a societatii romanesti, chiar o pata grava a lumii noastre, obligate sa traiasca sub comunism. Imprejurarile concrete ale colaborarii fiecarei persoane raman de analizat. Personal, cred ca obsesia societatii noastre in legatura cu acest subiect – la 25 de ani de la caderea regimului Ceausescu – ar trebui sa se diminueze, sa inceteze chiar.

Rep:In ce fel ati dori sa rezolve aglomeratia de studenti si lipsa de locuri de cazare in camine, daca Universitatea ar suporta un recul important al numarului de studenti, care se profileaza pe termen scurt, prin plecarea la studii in strainatate?

IAP: UBB are 21 de facultati si este cea mai mare din tara. Noi ne dorim sa pastram aceste facultati, ceea ce implica un numar mare de studenti. Altfel spus, nu mizam pe rezolvarea problemelor cu numarul de locuri din camine prin disparitia studentilor, ci gasirea de solutii alternative. Trebuie observat, insa, ca un rol important il are si orasul, adica ceea ce ofera el tinerilor care decid sa studieze in universitatile de aici. Deocamdata, Cluj-Napoca este un oras atractiv pentru tineri, este cel mai „studentesc” oras din tara, cu tot al patrulea - al cincilea locuitor student. Universitatea trebuie sa construiasca in viitor noi camine, prin mijloace alternative (de la buget, sunt interzise, deocamdata, investitiile in constructii universitare).

Rep:Mai imbratisati ideea lui Marga de a avea o universitate metropolitana la Cluj, cu toate actualele universitati, sub o singura umbrela juridica?

IAP: Ideea unei universitati metropolitane nu a aparut in Romania. Sunt deja universitati straine care au ales aceasta cale sau au revenit la ea. Ca in orice proiect, si in cazul acesta exista argumente pro si contra. Pentru materializarea sa cu succes e necesar ca fiecare universitate sa creada intr-o astfel de idee pentru ca decizia trebuie sa vina de la fiecare comunitate academica in parte. Altfel spus, avem de-a face cu acel gen de idee care trebuie sa lucreze o buna perioada de timp, sa se coaca, daca vreti, pentru a putea fi imbratisata de toti partenerii. La nivelul managementului actual, ar fi dificil de gestionat o universitate cu circa 80 000 de studenti!

Rep:Vi se pare firesc ca toate facultatile sa aiba locatii diferite prin tot orasul, in loc de o singura locatie pentru intreaga universitate?

IAP: Sigur ca ideal este ca studentul sa aiba totul la dispozitie intr-un spatiu unitar, fara sa fie nevoit sa alerge de la o ora la alta, de la un laborator la altul. In cadrul UBB, acest deziderat a fost mereu asumat si cred ca rezolvarea problemei este una buna, in conditiile in care, repet, avem 21 de facultati. Un campus global ar costa infinit de mult si nu mi-l pot imagina intr-un viitor previzibil.



Rep:La un moment dat erati cunoscut ca mai degraba apropiat ideilor de centru stanga, cum se face ca a fost prezent la ceremonia decernarii titlului de cetatean de onoare al Clujului cuplului regal, Printesa Margareta si Printul Radu?

IAP: Nu fac politica, asa ca nu am astfel de probleme. In ceea ce priveste Familia Regala, UBB are o istorie in care Casa Regala are un rol important, astfel ca, intr-un anumit fel, Principesa Margareta si Principele Radu s-au intors acasa. Cred ca a cinsti institutii care au avut un rol fundamental in faurirea si functionarea Romaniei tine de decenta, de bun simt si chiar de patriotism.

Rep:Considerati ca in acest moment de compromitere severa a clasei politice, ar putea fi o optiune reala monarhia in Romania?

IAP: Va reamintesc faptul ca eu nu fac politica. Dar, daca e sa raspund strict logic, sigur ca monarhia poate reprezenta o optiune.

Rep:De ce pastrati denumirea data de fostul rector Andrei Marga Casei Universitarilor, aceea de Auditorium Maximum?

IAP: Dupa cum stiti, anul trecut, in 30 iunie, am amplasat o placa informativa pe frontispiciul cladirii situate pe str. Mihail Kogalniceanu, colt cu str. Emmanuel de Martonne. Rolul acesteia este de a oferi trecatorilor date privind istoria Colegiului Academic al UBB. Nu este singura masura menita sa aduca in atentia clujenilor istoria si rolul acestei frumoase si importante cladiri a UBB. Ma refer aici la Galeria de Arta ,,Paul Sima” sau la expozitia fotografica realizata in holul Colegiului Academic. Auditorium Maximum functioneaza in cadrul Colegiului Academic si este o denumire istorica, provenita din traditia noastra latina. O folosesc – alaturi de Aula Magna – si alte universitati cu vechime. Imi place sa continui lucrurile bune sau sa le revigorez pe acelea dintre ele care au fost oprite. A tot schimba lucruri incepute bine este o munca de Sisif! Nu face decat sa ne compromita…

Rep:Exista pericolul ca pe viitor o parte din cladirile Universitatii sa ajunga in proprietatea unor biserici istorice maghiare si vi se pare fireasca o revizuire a retrocedarilor, in conditiile in care exista unele suspiciuni in acest sens?

IAP: Si daca aceste retrocedari nu ar fi avut legatura cu UBB, pozitia mea ar fi fost aceeasi. Atunci cand observi sau constati, la nivel de societate, ca, datorita coruptiei, au fost viciate sentinte ale unor procese avand ca obiect retrocedari, e cat se poate de normal si binevenit, in acelasi timp, sa existe verificari. Personal, cred ca atunci cand anumite cladiri vechi sunt destinate unor scopuri publice (scolare, culturale, de sanatate etc.), este bine sa se recurga la despagubiri din partea statului. Dupa cum stiti, dupa un lung proces in care s-au folosit si mijloace oneroase, UBB a castigat, recent, in mod definitiv, in instanta, statiunea (Parcul dendrologic si castelul) de la Arcalia. 






Galerie Foto

ubb-5
ubb studenti cluj cercetare
Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1200 (s) | 35 queries | Mysql time :0.038364 (s)

loading...