News Flash:

Judecator clujean despre fenomenul coruptiei: Multi romani sufera de faptul ca nu ocupa o pozitie adecvata si atunci isi doresc sa fie sefi

17 Ianuarie 2017
721 Vizualizari | 0 Comentarii
Tribunalul Cluj

Dezbaterea privind coruptia si lupta anti-coruptie este probabil una dintre cele mai aprinse si mai actuale din Romania, fiind folosita din plin in lupta politica. Cateva repere privind formele coruptiei si principiile care trebuie sa ghideze lupta pentru eradicarea acestui fenomen sunt deci mai binevenite decat oricand. Cristi Danilet, judecator la Tribunalul Cluj, sectia penala, membru al Consiliului Superior al Magistraturii intre 6 ianuarie 2011 si 6 ianuarie 2016, a acceptat sa prezinte pentru publicul larg asemenea repere intr-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Care este dimensiunea coruptiei in postcomunismul romanesc? Care sunt principalele forme de manifestare ale coruptiei in societatea romaneasca?

Cristi Danilet: Ati spus bine ... „postcomunismul romanesc". De ani de zile ar trebui sa fim pe drumul ireversibil prin democratie. Dupa experientele din 2012 incoace, sunt convins ca suntem pe drumul dintre comunism si democratie, adica in plina era postcomunista.

Coruptia este una din grelele mosteniri ale regimului totalitar dinainte de 1989. Generatia bunicilor nostri, a parintilor nostri si a noastra sufera de aceasta boala complita: coruptia. Ea este atat de extinsa incat a cuprins toate institutiile statului. Și este considerata de noi atat de normala, incat in limbaj uzual, in loc de „a da mita" unui politist se mai spune „a da dreptul", a mitui un profesor sau un functionar inseamna „a da o atentie", iar a mitui un doctor inseamna „a-l onora".

Dar coruptia nu se manifesta doar sub forma luarii si darii de mita.  De fapt, coruptia inseamna orice folosire abuziva a puterii incredintate, pentru obtinerea de beneficii personale. Ca urmare tot coruptie este atunci cand un coleg te roaga sa dai o solutie favorabila unui prieten de al lui (favoritism), cand un sef de institutie isi angajeaza o ruda, insa nu pe criterii meritocratice (nepotism), cand un parlamentar isi angajeaza sotia in cabinetul sau (conflict de interese), cand un judecator pleaca intr-o vacanta platita de un avocat (primire de cadouri), cand cineva primeste bani sa intervina la un functionar in folosul unui al treilea (trafic de influenta), cand un angajat falsifica deconturi pentru a incasa bani pentru calatorii neefectuate (frauda), cand un angajat al unui minister dezvaluie pe unde va trece o autostrada pentru ca cel interesat sa cumpere terenurile din zona sa le vanda apoi mai scump statului (folosirea informatiilor confidentiale), cand un ofiter de politie ameninta o persoana ca va avea dosar penal daca nu adopta o anumita conduita (santaj), cand un functionar primeste o suma de bani pentru a grabi solutionarea unei cereri (ungere), cand un sef de institutie foloseste o perioada banii publici pentru sine, dupa care ii returneaza (delapidare) sau cand un judecator da o solutie favorabila unui consilier local ca mai apoi consilierul local sa intervina pentru ca judecatorului sa i se aprobe o cerere adresata primariei (comision reciproc).

Care sunt factorii care au facilitat ascensiunea coruptiei in cadrul institutiilor statului?

Cred ca sunt doi factori care au determinat aparitia si persistenta coruptiei endemice: boala de putere si foamea de bani. Multi romani sufera de faptul ca nu ocupa o pozitie adecvata (sincer, nici nu e de mirare la cata mediocritate si superficialitate este la noi) si atunci isi doresc sa fie sefi. Dar ca sa ajungi acolo, ai nevoie de prieteni care sa te sustina si acest ajutor vine de cele mai multe ori de la cei din organizatiile din care faci parte: partide politice, masonerie, servicii secrete (foste sau actuale). Or, odata ocupata pozitia respectiva, ajutorul primit trebuie returnat sub forma de avantaje, contracte etc. Cel intrat intr-o astfel de legatura nu poate supravietui in alt mod.

Celalalt factor este mult mai extins: coruptia mica (sau administrativa) se intalneste de la portarul de la spital care pentru zece lei te lasa ca in afara orelor de vizita sa ajungi la ruda internata sau nasul de tren care pentru un sfert sau cel mult jumatate din pretul unui bilet de tren te lasa sa calatoresti fara a-l plati, pana la profesorul care primeste bani la bacalaureat pentru a-i furniza elevului raspunsurile corecte, la medicul ginecolog care primeste un lantisor de aur pentru a o baga in sala de operatii pe femeia care sta sa nasca sau la politistul care pentru cateva gaini trece cu vederea ca un minor a circulat la volanul unui autoturism prin sat. Toate acestea se datoreaza pe de o parte salariilor mici, pe de alta parte culturii lui „asa se face"  - de a da si primi bani, bunuri sau servicii (inclusiv sexuale) pentru ca asa s-a facut intotdeauna si asa fac toti.

Identificati un profil al politicianului corupt in cadrul institutiilor statului sau, dimpotriva, considerati ca exista o pluralitate de astfel de profiluri?

Ca sa il citez pe Montesquieu care a scris monumentala lucrare „Despre spiritul legilor" acum 300 de ani: „Cine are putere este tentat sa abuzeze de ea". Am vazut oameni corupti care au ajuns in functii inalte unde au profitat din plin de atributii. Dar am vazut si oameni onesti care, daca nu s-au dedat practicilor institutionale neetice, au fost inlaturati rapid. De regula, cei corupti sunt din randul celor  care provin din familii unde pentru bani s-a calcat peste cadavre sau  sunt personaje pentru care ocuparea unei functii publice sau a unei demnitati are ca unic scop satisfacerea interesele personale, nicidecum a interesului public. De altfel, raman uimit cum multi dintre cei care ajung in asemenea pozitii nu stiu legile de organizare sau de statut a respectivei functii, dar si de faptul ca nu cunosc distinctia dintre „interesul public" si „interesul publicului" sau nu cunosc semnificatia lui „rule of law" facand confuzie intre „statul de drept" si „statul de legi".

Cum va explicati succesul electoral al politicienilor corupti?

E ca la tango: cand unul face un pas in fata, partenerul face un pas in spate. Asa si cu politicienii corupti alesi in functii administrative la nivel local sau in demnitati publice la nivel national: nu ajungeau acolo fara ajutorul populatiei.

Or, cand avem cateva milioane de oameni fara loc de munca si pensionari care seara de seara sunt indoctrinati la televiziunile mogulilor de presa ajunsi ei insisi in penitenciare, cand prin intermediul media oamenii sunt pacaliti cu privire la prezentul lor si amagiti cu privire la viitorul lor, cand infractorii si coruptii sunt prezentati drept victime ale justitiei, parte dintr-o conspiratie europeana, daca nu chiar mondiala, nici nu poti avea alte rezultate.

Iata un exemplu recent: de o luna de zile suntem bombardati cu presupuse legaturi nepermise intre procurori si serviciile secrete care ar deturna actul de justitie. Dar remarcati directia pe care televiziunile o imprima dezbaterilor: se pare ca nu-i o problema cand un politician are relatii personale dovedite cu un ofiter din serviciile secrete, dar ar fi una cand acel politician este urmarit penal in cateva dosare instrumentate de procurori si judecatori care au prin lege obligatia de a nu avea astfel de relatii cu serviciile. Știm bine ca poporul roman e marcat de activitatea Securitatii comuniste si ca orice explicatie pentru propriul insucces are legatura cu serviciile, astfel incat vinderea regulata a acestei retete face ca adevarata problema - coruptia la nivel inalt si incercarea de intimidare si control a justitiei anticoruptie - sa fie ignorata de populatia cu drept de vot. Și daca mai adaugi in campania populara si promisiunea de crestere a salariilor si de scadere a taxelor, ai succesul garantat la o populatie fara cultura liberalismului economic si politic (initiativa privata, libertatea individuala, separatia puterilor in stat, limitarea puterii politice), care crede ca statul trebuie sa se ocupe de fiecare individ si care inca e convinsa in majoritatea sa ca oamenii trebuie sa fie egali din punct de vedere economic.

Cu alte cuvinte, oamenii insisi renunta la libertatea lor, inclusiv a gandirii, si se pun intr-o stare de servilism fata de mai marii zilei, intocmai cum remarca cu stupoare si indignare acum 500 de ani  Etienne De La Boetie in  „Discurs asupra servituţii voluntare".

Citeste continuarea aici.


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

cristi danilet tribunalul cluj fenomenul coruptiei
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1197 (s) | 33 queries | Mysql time :0.020988 (s)