News Flash:

LIVE Modificari la legile Justitiei: Ministrul va propune procurorii sefi la DNA si Parchet, presedintele e scos din schema. Magistratii care gresesc platesc

23 August 2017
217 Vizualizari | 0 Comentarii
Tudorel Toader
Modificari la legile Justitiei: Ministrul va propune procurorii sefi la DNA si Parchet, presedintele e scos din schema. Magistratii care gresesc platesc

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, prezinta, miercuri, proiectul de lege asumat de Guvern prin care vor fi modificate legile Justitiei.

Conferinta de presa a fost programata pentru ora 11:00, fiind anuntata de mai mult timp. Ministrul Tudorel Toader a explicat ca scopul principal urmarit a fost punerea in acord a legilor cu mai multe decizii ale Curtii Constitutionale si cu legislatia europeana.

- In acest proiect de lege vorbim despre legile justitiei: 303, 304, 317, toate din 2004.

- Nu vorbim astazi nici despre gratiere, nici despre amnistie, nici deespre abuzul sau neglijenta in serviciu, nici despre foaia de parcurs privind CEDO. Doar legile Justitiei.

- Coincidenta sau nu, astazi se implinesc exact 6 luni de cand sunt ministru al Justitiei. Nu mi-am propus sa fac un bilant.

- Este foarte important modul in care dvs veti reflecta prin canalele media principalele propuneri de modificare la cele 3 legi. E important modul in care vor fi dezbatute, intelese si transpuse in legislatia finala modificarile pe care le propunem.

- Imi exprim speranta ca Guvernul va adopta proiectul, dupa care Parlamentul il va adopta prin procedura normala, nu e vorba de OUG.

- De ce legile Justitie acum? Pentru ca fac parte din programul de guvernare si exista si legi speciale care coordoneaza activitatea DNA si DIICOT.

- Aceste 3 legi au fost adoptate in 2004, au trecut 13 ani, intre timp Romania a devenit stat membru al UE si legislatia a fost in buna masura modificata si adaptata directivelor europene.

- Saptamana trecuta a trecut prin guvern modificarea Codului penal cu privire la transpunerea directivelor privind confiscarea extinsa si prezumtia de nevinovatie.

- As face o precizare referitoare la un discurs aparut in spatiul public: Nu ma grabesc sa dau replici, insa confiscarea extinsa este institutie de drept penal si se aplica pentru infractiuni, fapte penale, si nu pentru orice comportament ilicit. Daca ne-am fi referit la comportamente ilicite, aproape ca ne intorceam la fosta lege 18. Proiectul de transpunere are in vedere Directiva din 2014, fata de care eram in intarzierea transpunerii.

- Propunerile formulate sunt in parametrii firescului, necesarului intr-un stat de drept, in care suntem egali cu totii si puterile sunt ine chilibru, se controleaza reciproc.

- A fost pe deplin asigurata transparenta decizionala. Proiectul a plecat de la CSM in 2016, a venit in ianuarie anul acesta la MJ, intre timp a fost un ciclu electoral si pentru Justitie si pentru CSM, ministrul Iordache a trimis inapoi la CSM, ca actualul sa isi exprime punctul de vedere. CSM si-a exprimat punctele de vedere si a dat avizul pana in aprilie, a trimis proiectul la MJ. Separat am primit puncte de vedere si de la MP si ICCJ. Am luat in considerare in mare masura propunerile venite de la CSM, cele mai multe sunt referitoare la legea 317, pentru ca sunt tehnice.

- Am dat forma finala dupa consultari, trimitem inapoi la CSM pentru a treia oara, spre avizare, nu spre consultare, primim proiectul, il trimitem la Guvern, apoi in Parlament si incepe procedura de legiferare.

PROPUNERI:

- O prima propunere se refera la majorarea vechimii necesare pentru promovare. La un moment dat se lua in considerare si perioada in care un judecator, procuror, fusese avocat. Ar fi fost o dubla echivalare, ar fi promovat dupa un interval foarte scurt. CCR a dat o decizie. propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare la Tribunal 7 ani de activitate efectiva ca judecator. Aceeasi propunere si in privinta procurorilor: 7 ani vechime efectiva in functia de procurori pentru a promova la Parchetul de pe langa Tribunal, 8 ani pentru promovare la DIICOT sau DNA, perioada la care se adauga si celelalte conditii (comisie, interviu, grad de procuror de tribunal).

10 ani vechime efectiva pentru promovare la Curtea de Apel sau la parchetul de pe langa CA. 15 ani pentru a promova procuror la Parchetul de pe langa ICCJ, 18 ani vechime efectiva in functia de judecator pentru a promova la ICCJ. Si celelalte conditii (lipsa de sanctiuni, calificativ foarte bine etc).

Aceste conditii asigura un parcurs in cariera de magistrat fara a fi sarite anumite trepte, etape. Propunerea restabileste un echilibru intre activitatea prestata si salarizare.

Sunt multi judecatori si procurori care iau indemnizatii aferente gradului superior, dar desfasoara activitatea la judecatorie sau tribunal, ceea ce trebuie reglementat.

- Modificarea mandatelor de conducere. In prezent sunt de 3 ani, in Romania regula e de 4 ani. Propunem ca mandatele sa fie tot de 4 ani.

Sunt principii ale Constitutiei conform carora nu sunt afectate mandatele in curs. Daca legea intra in vigoare la 1 ianuarie, mandatele in curs nu sunt afectate, nu sunt prelungite, pentru ca ar fi impotriva deciziilor CCR.

Perspectiva mandatelor de 4 ani nu se refera la cei care au functii astazi sau maine.

- Comisiile de promovare. Astazi din comisii fac parte cadre universitare fara distinctie dupa grad. Am vazut comisii in care au participat asistenti universitari fara o bogata experienta profesionala. Propunerea priveste comisii din care sa faca parte un cadru didactic cu experienta profesionala prin grad cel putin de conferentiar sau profesor.

- Alta tema, posibilitatea ca un procuror sa treaca in functia de judecator sau invers. La INM din 3-4000 de candidati, primul an e de pregatire comuna pentru cei 200 admisi, in anul 2 se specializeaza, se duc in practica spre stagiatura, dupa care se specializeaza din nou. Munca de procuror are o baza comuna cu cea de judecator, o pregatire comuna, dar dupa ce profesezi te specializezi. Procurorul e numai de penal, judecatorii sunt majoritari in rest. Prorpunerea noastra e de a respecta decizia CCR in in acest sens, dar mentinem posibilitatea ca un judecator sa treaca procuror si invers, dar nu oricand, ci doar la nivelul de parchet de pe langa judecatorie.

- Separarea competentelor decizionale referitoare la cariera magistratilor - Sectia pentru procurori de la CSM sa decida in privinta carierei profesionale a procurorilor, sectia pentru judecatori - in privinta judecatorilor, iar CSM sa aiba competenta pe care o are azi, de a asigura independenta justitiei si de a desfasura celelalte activitati specifice.

- Redimensionarea schemei de conducere la ICCJ - Are un vicepresedinte, un volum de activitate diversificat si bogat, activitati administrative multe, se considera ca e necesar un al doilea vicepresedinte.

- Numirea in functii de conducere la ICCJ: - Partial se pastreaza. Presedintele ICCJ se numeste de presedintele Romaniei. Se modifica, propunerea nu o mai face plenul CSM, ci sectia pentru judecatori, raspunzand cerintei de mai sus: pentru judecatori sa decida judecatorii, pentru procurori - procurorii.

- Numire la Ministerul Public: Pentru toate functiile (procuror general, adjuncti, DIICOT, DNA) sa decida sectia pentru procurori in baza aceluiasi principiu, la propunerea ministrului Justitiei, pe baza unei proceduri transparente, procurori cu vechime de 10 ani cel putin.

Se modifica faptul ca decide sectia pentru procurori, propunerea vine de la ministru.

MCV recomanda o procedura transparenta si neamestecul factorului politic.

De ce diferenta fata de judecatori? Procurorii sunt subordonati ierarhic, judecatorii nu sunt. procurorii se bucura de stabilitate, judecatorii de inamovibilitate.

- Eliminarea mentinerii in functie a magistratilor condamnati pentru vatamare din culpa. Actuala lege lasa la atributia CSM. Un judecator care a comis o vatamare din culpa cum e vazut de cetatean? Nu e chestiune de apreciere, ci de constatare a unui fapt incompatibil cu statutul de magistrat.

- Alta propunere se refera la mentinerea dreptului locativ si pentru mostenitorii magistratului, dupa deces. Daca contractul de inchiriere deriva din statutul de magistrat, inceteaza si consecinta. Vin tineri in sistem care au nevoi mari. Daca dai si nu le mai iei inapoi nici de la pensionar, nici de la mostenitori, inseamna ca unitatile locative sunt scoase si nu le mai ai. Propunerea noastra e de abrogare a acestei prevederi.

- Reincadrarea cu avizul CSM - se incalca un principiu constitutional, Curtea a pronuntat multe decizii.

- Legea raspunderii magistratilor: Acum avem un capitol de lege. Am propus mai multe modificari de natura sa reaseze pozitia juridica pe care o au magistratii in raport cu legea si cu cetatenii.

Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal in conditiile legii. E o chestiune de principiu. Se mentine prevederea constitutionala potrivit careia statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Daca o hotarare cauzeaza cuiva un prejudiciu, el sa aiba garantia ca are cine sa ii acopere prejudiciul. Statul preia raspunderea patrimoniala. E un principiu constitutional, o lege, chiar si organica, nu poate rasturna un astfel de principiu.

Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si e solidara cu raspunderea autorului faptei cauzatoare. Aici apare o modificare: solidaritatea in raspundere a celui care cauzeaza prejudiciul, alaturi de stat. Nu se inlatura raspunderea judecatorilor sau procurorilor care si-au exercitat functia cu neglijenta sau rea-credinta. Am propus abrogarea art. 6 din art. 96.

Alta modificare: dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat, statul se indreapta cu actiune in despagubiri impotriva judecatorului, procurorului care a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudiciu.

Noutatea? Statul se indreapta prin Ministerul Finantelor, spre deosebire de actuala prevedere care spune ca "statul se poate indrepta". Era facultativa.

Termenul de prescriptie prevazut in art. 96 este cel din dreptul comun. In prezent, el este de un an. Intr-un an, nicio hotarare judecatoreasca nu ramane irevocabila, intre timp se prescrie dreptul la actiune.

Multa lume a asteptat o lege a raspunderii magistratilor. Acest capitol, daca va fi mentinut in procedura de legiferare, raspunde cerintelor pe care societatea le are, ca sa nu avem obligatii financiare de despagubire, iar magistratul sa isi desfasoare in buna voie activitatile.

Respectam independenta justitiei, dar nu ii excludem de la raspundere pe cei care au comis erori.

- Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate sa infirme solutiile adoptate de catre procuror: Astazi, solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate de superior numai pentru motive de nelegalitate, nu se intra pe temeinicia solutiei. O solutie vizand o posibila raspundere penala are componenta de legalitate si componenta de temeinicie.

Propunerea extinde temeiurile pentru care superiorul poate infirma solutia procurorului de caz si ii da participantului la proces un temei juridic in plus pentru a solicita verificarea si eventuala infirmare a solutiei date de procurorul de caz.

- Infiintarea unei noi directii in MP care sa aiba competenta exclusiva de efectuare a urmaririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de magistrati.

Vom avea un corp specializat din 20 de procurori care sa ancheteze presupusele infractiuni savarsite de magistrati.

- Membrii CSM trebuie sa se suspende din magistratura. Ei sunt demnitari, au in grija administrarea unei puteri dintre cele 3 si trebuie sa se ocupe exclusiv de atributiile de membru CSM, fara a mai activa la instantele de la care vin, pe durata mandatului.

- Inspectia Judiciara trece la Ministerul Justitiei. In multe tari este la MJ, respectand independenta. Nu intra sub conducerea factorului politic.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

tudorel toader
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1215 (s) | 37 queries | Mysql time :0.021000 (s)