News Flash:

Liviu Man despre dosarul Gazeta și santajul în presa din Romania: O invenție pentru a omora presa de investigații. Nu le-a iesit

27 Decembrie 2017
923 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6559 RON (0.0000)
USD: 3.9517 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Liviu Man

Judecata în dosarul ”Gazeta” s-a încheiat. După 11 ani în care dosarul a fost anchetat, Curtea de Apel Galaţi a decis achitarea tuturor inculpaţilor. DIICOT a pierdut definitiv în dosarul Gazeta! Liviu Man, directorul Gazeta de Cluj, vorbeşte într-un interviu despre ce au însemnat cei 11 ani pentru el, cine au fost persoanele din spatele înscenării acestui dosar şi despre hibele din sistemul din justiţie.

Carmen Gorgan: Ce puteţi spune despre dosarul Gazeta după 11 ani de anchetă?

Liviu Man: Dosarul Gazeta a durat prea mult timp şi după 11 ani pot să spun doar că sunt uşurat că acest coşmar a luat sfârşit. Cred că ceea ce este important despre dosarul Gazeta este de ce a apărut acest dosar şi cine au fost cei care au fost în spatele creării aşa-zisului dosar. Pentru că dosarul Gazeta a fost o primă tentativă care a fost urmată de altele, de altfel, cu alte organe mass-media româneşti, a fost o tentativă de închidere a presei independente,

Tot acest dosar a fost o tentativă de a închide presa libera, de a da o ”lecţie” presei din România şi a fost un experiment. Au mai fost ziarişti anchetaţi tot pe aşa-zise acuzaţii de şantaj, colegi de la Ziua de Iaşi, este vorba despre Ghiocel Asimionesei şi de echipa de acolo. Ei însă, nu au fost arestaţi în timpul anchetei, cu ei s-a început, ei au fost primii, iar concluziile pe care le-au tras atunci anchetatorii din dosarul Ziua de Iaşi au fost că ziariştii trebuie arestaţi preventiv, iar în cazul nostru, şapte au fost arestaţi preventiv, fără niciun fel de dovezi, pe baza aşa-ziselor probe puse la cale de procurorii Mircea Hrudei şi Daciana Deritei. De fapt, acest dosar a apărut ca urmare a două tendinţe. În primul rând, presa a fost numită vulnerabilitate naţională în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la iniţiativa fostului preşedinte Traian Băsescu, lucru care a permis Serviciului Român de Informaţii să ancheteze în mod oficial ziariştii. În al doilea rând, pe plan local, Gazeta de Cluj devenise absolut nesuferită factorilor de putere pentru că noi am fost singurii care am scris cum s-a construit Iulius Mall în Cluj. În spatele afacerii Iulius Mall unde figurează tânărul antreprenor de succes – Iulian Dascălu – sunt de fapt securişti dinainte de 1989 şi SRI-işti de după 1990. Sunt generali de securitate şi SRI, iar Iulian Dascălu este doar o vitrină. Faptul că noi am scris despre modul ilegal în care Iulius Mall a câştigat terenul pe care acum este mall-ul la care merg zeci de mii de clujeni în fiecare zi sau în fiecare săptămână, i-am atras ura lui Iulian Dascălu. Avocata lui Iulian Dascălu, Ramona Pop, este rudă cu fostul secretar general al Consiliului Judeţean, Măriuca Pop, şi cu, surpriză, procurorul care a făcut dosarul Gazeta, Daciana Deritei, născută Pop. Ei toţi erau rude. Atunci vă daţi seama ce dosar minunat s-a făcut când procurorul DIICOT care a început dosarul Gazeta era rudă cu secretarul general al CJ care a dat aprobarea în mod ilegal pentru construirea Iulius Mall şi cu avocata lui Iulian Dascălu care în acea perioadă avusese şi un affair cu Iulian Dascălu care îi promisese că o va lua de soţie. În cele din urmă, nu a luat-o de soţie, dar a fost destul încât să ne deschidă acest dosar. De altfel, printre cei cinci oameni de la care a pornit dosarul Gazeta, unul a fost Iulian Dascălu, ceilalţi doi au fost soţii Cătăniciu care şi recunosc că nu s-au întâlnit cu nimeni de la ziar, dar erau deranjaţi de articolele din presă, şi trei, erau nişte constructori, unul dintre ei chiar celebru, Chimu Căpuşan, el a făcut prima plângere în dosarul Gazeta. Chimu Căpuşan, patronul Bonjour Residence şi a numeroase alte proiecte imobiliare era foarte deranjat pentru că noi am scris că Oficiul Registrului Comerţului din Cluj, în loc să îşi cumpere o clădire, stătea în chirie la domnul Chimu Căpuşan căruia îi plătea nu ştiu câte zeci de mii de euro pe lună pentru acest lucru şi desigur că domnul Chimu Căpuşan s-a supărat. Deci aceştia au fost oamenii de la care a pornit dosarul Gazeta, fără Iulian Dascălu în mod cert nu ar fi pornit dosarul şi fără legătura de rudenie cu Daciana Deritei care a fost procuror de caz împreună cu Mircea Hrudei. Urmărirea penală s-a făcut cu nerespectarea legii, de altfel am depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a fost acceptată şi de la care aşteptăm să vină verdictul cât de curând. Deci, acestea au fost începuturile dosarului Gazeta – pe fondul declarării ca vulnerabilitate naţională a presei şi din cauza problemelor locale.

Şi încă ceva, cine s-a mai implicat în ultima parte a fost directorul SRI, George Maior despre care noi am scris chiar înainte de arestare cu vreo lună, o lună şi jumătate, am scris despre căsniciile lui ratate, despre cum îşi bătea nevasta, despre accidentul de maşină pe care l-a avut, despre cum a plecat de la locul accidentului. Vă daţi seama ce mult bine ne-a făcut acest lucru, el devenind şeful SRI-ului şi fiind un alt securist exact ca şi preşedintele Traian Băsescu.

C.G.: Celelalte persoane care se consideră vătămate, cum au apărut în dosar?

L.M: Chiar au reuşit să strângă 54 de persoane. A fost foarte simplu. Ei au citit, deci deşi pare surprinzător, poliţiştii de la BCCO erau alfabetizaţi, citeau Gazeta de Cluj şi erau atenţi ce persoane erau criticate, criticate pe bună dreptate, nu pentru că am visat noi. Şi atunci, respectivele persoane erau căutate şi întrebate dacă nu vor să depună o plângere penală şi aşa s-a ajuns la acest număr care pare impresionant din afară, de 54 de oameni care au fost şantajaţi. Iar alţii, au fost şantajaţi de către cei de la BCCO şi de la DIICOT să depună plângere. De fapt, noi am aflat cu două săptămâni înainte să fim arestaţi că ni se pregăteşte un dosar, dar nu am crezut că o să aibă obrăznicia să ceară arestarea noastră şi că judecătorii din Cluj să fie atât de incompetenţi încât să şi accepte. Am aflat de la un domn din Bistriţa căruia i s-a spus foarte clar: dacă nu dă declaraţie împotriva noastră, el avea pe rol un dosar de evaziune fiscală, va face închisoare doi ani cu executare. Omul a fost absolut de omenie şi ne-a informat despre ce ni se pregăteşte de către DIICOT, iar respectiva persoană pentru că cei de la DIICOT au aflat că i-a ”trădat”, a făcut cei doi ani de închisoare.

Ca să înţelegeţi cum merg lucrurile în justiţia clujeană, mandatul de arestare care ne-a fost dat nouă în 30 octombrie 2006, semnat de doamna judecător Ariana Ilieş, mandatele de arestare erau scrise cu patru ore înainte, deci audierea de la Tribunal a fost o farsă. Zarurile erau aruncate, era clar că vom fi arestaţi, repet, am informaţii certe că mandatele de arestare erau scrise de dinainte pentru că e greu să scrii şapte mandate de arestare, aşa le-au scris din timp ca să nu aibă probleme. Şedinţa a avut loc undeva noaptea şi s-a terminat pe la 1 dimineaţa. Iar doamna judecătoare Ariana Ilieş a mai intrat, deşi nu avea voie, încă o dată la prelungirea mandatului de arestare, deşi legea spune foarte clar că un judecător care dă odată mandat de arestare, nu se mai poate pronunţa a doua oară, dar doamna judecător Ariana Ilieş a intrat a doua oară.

Şi încă ceva, apropo de justiţia clujeană, când eram în arestul preventiv, l-am întrebat pe avocatul meu, avocatul Mihai Neamţu, cine crede el că va fi judecătorul de fond. Şi Neamţu mi-a zis fără niciun fel de emoţii – ”doamna judecător Sorina Siserman”. Îl întreb: ”Dar de unde ştii? Că există un calculator care trage la sorţi”. ”Eşti un copil! Îşi spun că ea va fi”, îmi zice Neamţu. Nu mică mi-a fost mirarea după două luni jumate, în ianuarie 2007 când am fost trimis în judecată, ce să vezi, calculatorul a tras-o pe doamna Sorina Siserman, exact cum îmi spusese avocatul meu cu două luni jumate înainte. Deci dacă nu e un caz de telepatie, nici nu e vorba de telepatie, să faci nişte previziuni exacte, să ştii cine va fi judecătorul….

C.G.: Şi cine/ ce se află în spatele tragerii la sorţi?

L.M: În spatele tragerii la sorţi se ascundea executarea noastră cu binecuvântarea SRI-ului şi binecuvântarea lui George Maior. Şi apropo de justiţie, doamna Sorina Siserman, cu un an înainte să devină judecătorul nostru de fond, în ianuarie 2006, a eliberat mandatele de interceptare a convorbirilor telefonice pentru mine şi pentru doi foşti colegi. Ca să nu cumva să aflu eu, a făcut o ilegalitate, drept care respectivele mandate sunt lovite de nulitate. În încheierea care a făcut-o, a făcut-o singură fără grefier, deci ca să ştie numai ea că a dat mandat de interceptare, mandatul pe care l-au cerut cei de la DIICOT pe, atenţie, infracţiuni de siguranţă naţională. Deci eu am fost ascultat împreună cu colegii mei pe infracţiuni de siguranţă naţională. Şi sincer, nu am vândut uraniu, nici armament, nu am adus terorişti în România, nu am exportat terorişti din România. Iar ca să fie sigură doamna Sorina Siserman că nu aflăm, a făcut o încă o dată o ilegalitate monstruoasă, a aprobat mandatele de interceptare fără grefier şi a scris ea mandatul de interceptare şi l-a dat celor de la SRI ca să poată să mă asculte. Şi aşa cum s-a lăudat în prostia lui, fostul procuror DIICOT Hrudei – care a fost dat afară din DIICOT de competent ce e – au înregistrat peste 100 de mii de convorbiri telefonice făcute de cei de la Gazeta. Vă daţi seama că la costul de 100 de mii de convorbiri telefonice, undeva la o convorbire medie de 5 minute, e vorba de jumătate de milion de minute înregistrate şi nu ştiu exact preţul, deci cred că undeva în jur peste juma de milion de euro s-a cheltuit numai pe interceptările noastre. Din 500 de mii de minute, 100 de mii de convorbiri telefonice, nu au reuşit să găsească absolut nimic incriminator.

C.G.: Pe cine aruncaţi vina pentru toată situaţia creată?

L:M: Întrebarea e foarte bună. Şi eu m-am gândit la asta – cine-i vinovat? Din păcate, ştim numai nişte nume ale celor care au pus în scenă această oribilă farsă care ne-a răpit 11 ani din viaţă şi o groază de bani de la o groază de oameni şi a schimbat destine, sunt instrumentele comisarului şef Toma Rus care s-a ocupat de anchetă, judecătoarea Sorina Siserman care a probat mandatele de interceptare, cât şi după aceea era pregătită să devină judecător de fond să ne bage la puşcărie pentru mulţi ani, ca noroc ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a acceptat strămutarea dosarului pentru că altfel 100% aş fi fost condamnat la Cluj, miliţenii care au lucrat la Crimă Organizată şi în spatele tuturora este sistemul reprezentat de George Maior, fostul director al SRI şi de fapt vechea şi actuala Securitate. Şi ca să vă spun cine este George Maior, un lucru pe care-l văd e că acum toată lumea îl laudă, ce ambasador inteligent avem noi la Washington şi acum noi ştim foarte clar că el a pus bazele binomului SRI-DNA în timpul lui Băsescu. Tatăl lui George Maior, universitarul Liviu Maior, când a fost numit ambasador în Canada, statul canadian nu l-a primit pentru că avea informaţii că a lucrat pentru Securitate înainte de 1989. Mai mult decât atât, în decembrie 1989, Liviu Maior care era profesor în Cluj la studenţi la Istorie, a fost văzut de către studenţii de atunci – abia aştept să mă dea în judecată pentru calomnie – a fost văzut că în geanta diplomat avea un pistol, în 15 decembrie `89. În momentul în care Ceauşescu a fugit în 22 decembrie, a dispărut şi Liviu Maior care s-a ascuns vreo două săptămâni. Când a apărut Ion Iliescu şi au revenit lucrurile la normal, a reapărut şi Liviu Maior. Deci Liviu Maior este un securist vechi, şi l-a făcut securist şi pe fiu-său, pe George Maior care fără să aibă niciun fel de merite profesionale, a ajuns secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, după care a fost împins în funcţia de director al SRI. Să nu credeţi că sunt nişte oameni deştepţi, sunt nişte mediocrii, dar sistemul nu are nevoie de oameni deştepţi, are nevoie de oameni ascultători care să execute ordinele. Deci, la întrebarea voastră , sistemul este de vină pentru ce s-a întâmplat în cazul Gazeta, iar sistemul are nişte reprezentanţi care în spate era George Maior, iar în faţă erau cei pe care vi i-am enumerat.

C.G.: Cum ar trebui să plătească sistemul?

L.M.: Eu sper să-i bată Dumnezeu, asta o să doară cel mai tare. Nu o să răspundă din punct de vedere legal, nu au cum, sunt protejaţi de lege. Dacă ar fi măcar în vigoare legea răspunderii magistraţilor care acum a fost votată în sfârşit de Parlament, poate altfel se puneau problemele, dar fiind lucruri din trecut, nu vor plăti deloc. Repet, sper să-i bată Dumnezeu şi sper măcar ca experienţa pe care noi am avut-o să le taie cheful să o repete cu alţii.

C.G.: Care a fost cel mai dificil moment din toţi cei 11 ani?

L.M.: Cel mai dificil moment a fost când în seara zilei de 30 octombrie 2006 am mărşăluit în faţa camerelor de luat vederi în faţa tuturor televiziunilor din România în cătuşe şi prezentaţi ca cei mai mari terorişti şi şantajişti. Iar acum, după 11 ani în care am fost achitaţi, absolut toate acuzaţiile, nici măcar o televiziune nu a venit, cu excepţia Televiziunii Naţionale, nu a venit să-mi ia un sincron.

C.G.: De ce?

L.M.: Pentru că ziariştii sunt extrem de incompetenţi, în mare parte dintre ei, şi doi, pentru că sistemul are oameni peste tot, şi în televiziune. Şi noi eram atunci ”Breaking News”, iar mie mi se pare că acum este un ”Breaking News”, să reuşeşti să te lupţi cu sistemul 11 ani şi să-l învingi. Acum nu mai este pentru presa românească ”Breaking News”.

C:G.: Şi totuşi, această decizie a instanţei este foarte importantă pentru presă…

L.M.: Este foarte importantă şi totuşi foarte puţine publicaţii au scris despre ea. Şi nu o să se schimbe prea curând, din păcate.

C.G.: Ce le transmiteţi oamenilor care au stat în spatele înscenării dosarului Gazeta?

L.M.: Deci vreau să le spun aşa: dimineaţa când se spală pe dinţi şi se uită în oglindă, să se gândească ce au făcut, să se gândească câţi oameni au nenorocit şi să se roage la bunul Dumnezeu să scape!

Sursa: Gazeta de Cluj

 

 

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

liviu man dosar gazeta diicot presa
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0794 (s) | 24 queries | Mysql time :0.019168 (s)