News Flash:

Mama lor la toţi. EDITORIAL

18 Decembrie 2016
2714 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6559 RON (0.0000)
USD: 3.9517 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Dan Horea

"Bună ţară, rea croială, mama ei de rânduială, ăia hoţi, ăştia hoţi, mama lor la toţi".

Sunt versurile unui cântec cu care Victor Socaciu face furori de 16 ani încoace.

Şi continuă: "Pleacă ai noştri, vin ai noştri, noi rămânem tot ca proştii."

Versurile sunt naive, dar exprimă o stare de lehamite pe care, cu fiecare ciclu electoral dezamăgitor, o resimt tot mai mulţi cetăţeni.

Nu e nevoie să fii la curent cu teoria Contractului Social ca să-ţi dai seama că omul politic actual (nu doar din România) îşi încalcă grosolan obligaţiile ce-i revin ca urmare a investirii prin vot.

Contractul Social (clarificat de Jean Jacques Rousseau în sec. XVIII) spune aşa:

"Fiecare individ cedează comunităţii drepturile sale, iar în schimbul lor devine membru al acelei comunităţi şi capătă drepturile tuturor membrilor, legaţi de întreg.  Individul este privit în cadrul acestei comunităţi atât ca particular, cât şi ca parte a suveranului. În consecinţă, oricine refuză să se supună voinţei generale va fi constrâns de corpul întreg, adică va fi obligat să fie liber."

Aţi reţinut? Individul îşi cedează o parte a drepturilor către comunitate, dar trebuie să primească în schimb alte drepturi. Care? Siguranţă personală, oportunităţi economice şi culturale şi ajutor în caz de forţă majoră.

Contractul Social rejectează ascensiunea pe bază de agresivitate:

"Forţa nu dă naştere niciunui drept, astfel că nimeni nu este obligat să se supună altcuiva decât puterilor legitime. Niciun om nu are o autoritate naturală asupra semenului său. A renunţa la libertate este echivalent cu a renunţa la calitatea de om. Niciun cetăţean nu trebuie să fie atât de bogat încât să-l poată cumpăra pe altul, după cum nimeni nu trebuie să fie atât de sărac încât să fie silit să se vândă".

Constituţia României face referire la aceste idei în art. 47:

"Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent."

OK, dar cine e Statul ăsta? Statul suntem noi, toţi!

Numai că, neputând fi toţi deodată administratori ai treburilor publice, apelăm la sistemul democraţiei reprezentative, adică la teoria lui Rousseau: alegem câţiva semeni de-ai noştri care să se ocupe cu asta. Parlamentari, miniştri, primari, experţi în diferite domenii. Aceştia sunt funcţionarii publici, de diverse ranguri. În engleză se numesc mult mai dur: public servants, servitori publici. Indiferent cum i-am numi, avem de-a face cu nişte inşi desemnaţi de oamenii Cetăţii pentru a le servi interesele. În nici un caz nu sunt de drept divin, ca monarhii. De la preşedintele României până la ultimul secretar de Primărie comunală, statutul lor e acelaşi: funcţionari publici, temporari sau permanenţi.

În aceste condiţii, apare firească nemulţumirea cetăţenilor (atenţie, cetăţeni, nu masa amorfă pe care o sugerează apelativul "români") faţă de slabele performanţe ale clasei politice şi administrative. Scopul nostru este să trăim mai bine şi mai tihnit. Nu să îndeplinim nu ştiu ce criterii impuse de alţii, nu să apărăm interesele altor state, nici să promovăm vreun principiu, dacă oricare din cele pomenite ne afectează negativ interesele.

Da, interesele! Asta e treaba aleşilor noştri: să ne servească interesele!

Iar dacă vreun individ sau vreo organizaţie încearcă să impună ceva care nu ne convine, aleşii au obligaţia să pună în aplicare refuzul nostru, nu să treacă peste el sub pretext că ei ştiu mai bine! Singurii care ştiu ce e bine sunt alegătorii prin votul lor majoritar. Restul sunt tentative de subminare a democraţiei şi a Contractului Social care, dacă nu le reprimăm cu maximă celeritate, ne vor transforma aleşii în stăpâni. Ceea ce sunt destule semne că s-ar încerca de o vreme...

La nevoie, însă, vor redeveni actuale alte rânduri, scrise tot în sec. XVIII, în declaraţia de Independenţă a SUA:

"Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea și căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guvernele sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimțământul celor guvernați, Că, atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, și să instituie o nouă Guvernare, stabilindu-i fundația pe astfel de principii și organizandu-i puterile în asemenea formă, încât să le pară cetăţenilor cel mai probabil că vor produce Siguranță și Fericire."

Unii spun că nivelul atins de armamente face ineficiente revoltele.

Le reamintim că armele sunt manevrate de oameni.

Dan Horea

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

dan horea editorial
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1473 (s) | 33 queries | Mysql time :0.035371 (s)