News Flash:

Medic celebru: „In urmatoarele decenii o sa avem bacterii pe care nu le putem omori cu absolut nimic”

4 Martie 2018
1068 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6660 RON (-0.0003)
USD: 4.0348 RON (-0.0072)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti

In fiecare an, mii de romani pleaca din spitale mai bolnavi decat au intrat, din cauza infectiilor nosocomiale. Cele mai multe sunt provocate de germeni rezistenti la majoritatea tipurilor de antibiotice uzuale. Zi de zi hranim acesti supermicrobi greu de ucis prin consumul excesiv si abuziv de antibiotice. Un exces care porneste mai ales din teama.

Potiviti DIGI24.ro, ani buni Romania a dominat clasamentul european al consumului de antibiotice. Abia in 2017 a cazut, pentru prima data, de pe acest podium rusinos. pe locul 4. Performanta a fost posibila si multumita unor masuri luate de autoritati, in 2016. Tragedia de la Colectiv a fost un semnal de alarma, legat si de excesul de antibiotice.

„Consumul irational de antibiotice duce la selectarea unor bacterii rezistente la tratament. Or aceste bacterii rezistente la tratament de obicei sunt cele care reusesc sa reziste mai mult conditiilor din spital si problema practic are doi versanti. E acelasi munte cu doi versanti”, afirma Vlad Mixich, expert politici de sanatate, Observatorul Roman de Sanatate.

In 2017, guvernul a stopat patru din cele cinci actiuni initiate pentru a incuraja utilizarea rationala a antibioticelor. Cu un an inainte, statul incepuse sa aloce fonduri pentru ca pacientii sa fie testati, chiar la internare, pentru infectii cu bacterii multirezistente. Unii pacienti sunt doar purtatori. Nu se imbolnavesc, dar ii pot imbolnavi pe altii. Anul trecut, fondurile au fost taiate, iar ministerul a intors mingea in curtea directorilor de spitale.

In perioada 2010-2015, spitalele romanesti au raportat 57.000 de infectii nosocomiale.

„Nu mai exista un program dedicat. Pana la urma, asigurarea conditiilor care sa previna raspandirea infectiilor in spital revine managementului spitalelor”, afirma Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului Sanatatii.

Planul national din 2016 mai prevedea campanii de comunicare, dar si alte masuri concrete care copiau ce se face in tarile civilizate pentru a feri pacientii de infectii nosocomiale sau diferite complicatii.

„S-au deschis posturi in spitale special pentru medici care sa fie insarcinati cu supravegherea consumului de antibiotice si in acelasi timp a infectiilor intraspitalicesti. Pentru ca e nevoie de o persoana care sa se ocupe numai de asta”, spune Vlad Mixich, expert politici de sanatate, Observatorul Roman de Sanatate.

„Cand este nevoie de antibiotic, ar fi bine sa se prescrie antibioticul eficient, dar cu spectru cat mai ingust, pentru a exista un risc cat mai mic sa se selecteze rezistenta bacteriana la antibioticul respectiv”, afirma Gabriel Popescu, medic primar boli infectioase.

De aceea e nevoie de medici infectionisti dedicati in toate spitalele, nu doar in cele de boli infectioase. Insa si la aceasta masura, ministerul pare sa fi renuntat. Astfel ca romanii consuma inca multe din antibioticele care favorizeaza si agraveaza fenomenul aparitiei bacteriilor rezistente la tratament.

„Se folosesc multe antibiotice a caror utilizare ar trebui sa fie limitata. Aceasta rezistenta dobandita nu apare decat daca bacteria nu intra in contact cu antibioticul. Daca nu intra in contact cu antibioticul, nu apare. Si atunci trebuie sa ii dam bacteriei cat mai putine ocazii de a intra in contact cu antibioticul”, spune Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului Sanatatii.

Mai mult de un sfert din antibioticele consumate la noi in tara sunt antibiotice cu risc major de a declansa infectii cu Clostridium difficile.
 „Exista si in Romania copii cu Clostridium difficile toxigen. Si care ar putea sa le puna viata in pericol”, spune Mihai Craiu, medic primar pediatrie.

In plus, o utilizare excesiva a celor mai puternice dintre antibiotice, asa-zisele antibiotice de rezerva, poate, de fapt, sa le slabeasca foarte mult eficienta, atunci cand au de luptat cu dusmani redutabili.

„Nu toate infectiile sunt cu asemenea germeni foarte rezistenti la multe categorii de antibiotice si, din pacate, aceasta utilizare in exces a lor le toceste eficienta. Or aicea nu mai avem in spatele lor alte linii de aparare. Antibiotice noi au aparut foarte putine in ultimii 30 de ani”, spune Gabriel Popescu, medic primar boli infectioase.

Astfel ca miza este de a pastra cat mai multa vreme eficienta acestor medicamente.

„In urmatorii 20-30 de ani, o sa avem bacterii pe care nu le putem omori cu nimic, cu absolut nimic”, spune Mihai Craiu, medic primar pediatru.

Anul trecut, consumul total de antibiotice in Romania a scazut cu 11%, insa administrarea lor in spitale a continuat sa creasca. De vina este si o medicina defensiva.

„Medicii prescriu antibiotic chiar daca nu este nevoie, ca sa se asigure ca nu vor fi acuzati mai tarziu de malpraxis”, adauga Vlad Mixich, expert politici de sanatate, Observatorul Roman de Sanatate.

Un studiu international recent spune ca principalele cauze ale rezistentei la antibiotice sunt coruptia si nerespectarea regulilor.

Ramanem campionii Europei la folosirea antibioticelor fara prescriptie medicala, inclusiv pentru tratarea racelilor banale la copii. Tot la cei mici, multi medici prescriu inutil antibiotice, la insistentele parintilor speriati.

„Una din principalele cauze de folosire inadecvata a antibioticelor este excesul de prescriptie. Din doua motive, unul ca se asteapta parintele sa primeasca. Si al doilea ca este usa cea mai comoda de iesire dintr-o situatie pentru medicul pediatru sau medicul de familie”, afirma Mihai Craiu, medic primar pediatru.

Si industria farmaceutica a incurajat abuzul de antibiotice, prin mijloace de promovare chestionabile – arata un raport al Observatorului Roman de Sanatate.

In ultimii zece ani, nu s-au mai dezvoltat molecule noi de antibiotic.

„Pe de-o parte ca sa descoperi o noua molecula, trebuie o investitie foarte mare. Pe de alta parte, ca sa-ti amortizezi investitia, ar trebui sa poti sa utilizezi o perioada destul de lunga produsul respectiv. Iar antibioticele sunt niste produse care nu se utilizeaza permanent”, spune Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului Sanatatii.
Spre deosebire de medicamentele recomandate in bolile cronice, antibioticele se dau punctual, doar cand apare infectia. In contextul rezistentei tot mai mari, companiile isi reorienteaza din ce in ce mai frecvent bugetele de cercetare in directii mai profitabile. Fara antibiotice noi este vital sa ne folosim cu masura de cele existente, numai cand avem cu adevarat nevoie.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1152 (s) | 22 queries | Mysql time :0.013904 (s)