News Flash:

NOUL COD PENAL: TOT ce trebuie sa stii despre modificarile legilor penale.

3 Februarie 2014
1748 Vizualizari | 0 Comentarii
Arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amenda, eliminarea pedepselor pentru minori si acordul de recunoastere a vinovatiei se numara printre modificarile aduse in sistemul judiciar odata cu intrarea in vigoare, la 1 februarie, a noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala.

Una dintre modificarile care vor intra in vigoare de la 1 februarie se refera la faptul ca, desi este in continuare incriminata, eutanasia nu mai este calificata drept omor calificat, scrie romaniatv.net. Astfel, conform articolul 190 din noul Cod penal, "uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani".

Citeste si: DIICOT a deschis dosar penal in cazul mortilor din Algeria

Tot in noul Cod penal, fatul este ocrotit in mod special, fiind interzis in continuare avortul in alte conditii decat cele medicale, dar acum este incriminata si fapta de vatamare corporala a fatului.

Pe de alta parte, urmarirea unei persoane ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje ce ii cauzeaza o stare de temere constituie infractiunea de hartuire.

O alta modificare a Codului penal are in vedere recidivistii. Astfel, persoanele care comit fapte in stare de concurs sau recidiva vor avea parte de sanctiuni mai drastice. Daca se comit mai multe infractiuni in concurs, judecatorul va aplica pedeapsa cea mai grea si un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse. In cazul recidivistilor, limitele pedepsei pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate.

Noi tipuri de judecatori: de drepturi si libertati si de camera preliminara
Una dintre cele mai importante modificari care vor intra in vigoare la 1 februarie, privitoare la noul Cod de procedura penala, se refera la separarea functiilor judiciare in procesul penal, fiind introduse institutia judecatorului de drepturi si libertati si cea a judecatorului de camera preliminara.

Judecatorul de drepturi si libertati este cel care, in cadrul instantei, potrivit competentei acesteia, solutioneaza in cursul urmaririi penale cererile, propunerile, plangerile, contestatiile sau orice alte sesizari privind: masurile preventive; masurile asiguratorii; masurile de siguranta cu caracter provizoriu; actele procurorului, in cazurile expres prevazute de lege; incuviintarea perchezitiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; administrarea anticipata a probelor. Acest lucru inseamna ca, in cursul urmaririi penale, orice masura ce ar putea sa afecteze drepturile si libertatile partilor este fie supusa, fie dispusa cenzurii judecatorului de drepturi si libertati.

Conform articolului 54 din noul Cod de procedura penala, "judecatorul de camera preliminara este judecatorul care, in cadrul instantei, potrivit competentei acesteia: verifica legalitatea trimiterii in judecata dispuse de procuror; verifica legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala; solutioneaza plangerile impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in judecata; solutioneaza alte situatii expres prevazute de lege".

Citeste si: Barbatul din Cluj care a intrat cu un topor pe terenul de fotbal, cercetat penal

Arestul la domiciliu, in locul interdictiei de a parasi localitatea sau tara
O alta modificare a Codului de procedura penala se refera la masurile preventive, interdictia de a parasi localitatea sau tara fiind eliminate. Apare, astfel, arestul la domiciliu.

Conform noii legislatii, masura arestului la domiciliu consta in obligatia impusa inculpatului, pe o perioada de cel mult 30 de zile, de a nu parasi imobilul unde locuieste, fara permisiunea organului judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza si de a se supune unor restrictii stabilite de acesta. Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are urmatoarele obligatia de a se prezenta in fata organului de urmarire penala, a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata ori de cate ori este chemat. El nu are voie sa comunice cu persoana vatamata sau membrii de familie ai acesteia, cu alti participanti la comiterea infractiunii, cu martorii ori expertii, precum si cu orice alte persoane care nu locuiesc in mod obisnuit impreuna cu el sau care nu se afla in ingrijirea sa.

"Judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. (...) La cererea scrisa si motivata a inculpatului, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, prin incheiere, ii poate permite acestuia parasirea imobilului pentru prezentarea la locul de munca, la cursuri de invatamant sau de pregatire profesionala ori la alte activitati similare sau pentru procurarea mijloacelor esentiale de existenta, precum si in alte situatii temeinic justificate, pentru o perioada determinata de timp, daca acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului", se precizeaza in noua reglementare.

In cazuri urgente, pentru motive intemeiate, cel care se afla in stare de arest la domiciliu poate parasi imobilul fara permisiunea oamenilor legii, informand imediat despre aceasta institutia, organul sau autoritatea desemnate cu supravegherea sa si organul judiciar care a luat masura arestului la domiciliu ori in fata caruia se afla cauza.

Intrarea in vigoare a noului Cod penal aduce cu sine introducerea sistemului zilelor-amenda. La o astfel de sentinta, se va stabili un numar de zile amenda, cuprins intre 30 si 400, care se va inmulti cu valoarea corespunzatoare unei zile amenda, cuprinsa intre 10 si 500 de lei.

"Daca persoana condamnata, cu rea-credinta, nu executa pedeapsa amenzii, in tot sau in parte, numarul zilelor-amenda neexecutate se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu inchisoare. Daca amenda neexecutata a insotit pedeapsa inchisorii, numarul zilelor-amenda neexecutate se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu inchisoare, care se adauga la pedeapsa inchisorii, pedeapsa astfel rezultata fiind considerata o singura pedeapsa", potrivit articolului 63 din Codul penal.

Citeste si: La Cluj se fura si din spitale

Acordul de recunoastere a vinovatiei, forma "scurta" a procesului penal
Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala apare si o noua conceptie privind fazele urmaririi penale. La aceste faze se adauga, astfel, posibilitatea mai larga de aplicare a principiului oportunitatii, consacrat la articolul 7 alineatul 2, aparand renuntarea la urmarirea penala si acordul de recunoastere a vinovatiei.

Conform articolului 318 alineatului 1 din Cpp, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult cinci ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand, in raport de persoana inculpatului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de continutul faptei, de modul si mijloacele de savarsire, de scopul urmarit si de imprejurarile concrete de savarsire, de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, de eforturile depuse de inculpat pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmarirea acestuia.

Potrivit reglementarii, renuntarea la urmarirea penala poate avea loc numai dupa punerea in miscare a actiunii penale si inainte de sesizarea camerei preliminare.

De asemenea, tot procurorul poate incheia un acord de recunoastere a vinvatiei, privitor la infractiunile pentru care legea prevede o pedeapsa cu amenda sau de maximum sapte ani. Acordul de recunoastere este o forma abreviata a procesului penal, bazata pe o pledoarie de vinovatie a inculpatului.

Astfel, imediat dupa punerea in miscare a actiunii penale, procurorul si inculpatul pot incheia un acord, dupa ce acesta din urma isi recunoaste vinovatia. Acordul are ca obiect recunoasterea comiterii faptei si acceptarea incadrarii juridice, fiind stabilit si modul si cuantumul pedepsei, precum si forma in care aceasta urmeaza a fi executata.

Limitele, dar si efectele, incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei se stabilesc prin avizul prealabil si scris al procurorului ierarhic superior. Imediat dupa incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei, procurorul va sesiza instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond si ii trimite acesteia acordul, alaturi de dosarul de urmarire penala. Cea care decide, in final, ce se intampla cu acordul de recunoastere a vinivatiei, este instanta, printr-o decizie, in urma unei proceduri necontradictorii. Solutia este data dupa ascultarea procurorului, a inculpatului si avocatului acestuia, precum si a partii civile, daca este prezenta.

Citeste si: Un fost procuror DNA, perchezitionat la cererea DIICOT

Minorii scapa de pedepse
O alta modificare a Codului penal se refera la faptul ca nu mai sunt prevazute pedepse pentru minori. Ei vor fi sanctionati exclusiv pe baza masurilor educative, care pot fi atat privative, cat si neprivative de libertate. In prima categorie se incadreaza internarea intr-un centru educativ sau unul de detentie. Celelalte masuri se refera la stagiul de formare civica, supravegherea sau consemnarea la sfarsit de saptamana.

In forma actuala a codului, "pedepsele ce se pot aplica minorului sunt inchisoarea sau amenda prevazute de lege pentru infractiunea savarsita. Limitele pedepselor se reduc la jumatate. In urma reducerii, in nici un caz minimul pedepsei nu va depasi 5 ani. Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica minorului inchisoarea de la 5 la 20 de ani", conform articolului 109, Cod penal.

Viata privata, mai protejata
Potrivit noului Cod penal, fotografierea sau inregistrarea convorbirilor unor persoane in domiciliul lor va fi infractiune. Acelasi lucru se aplica si in cazul difuzarii imaginilor sau convorbirilor. Violarea domiciliului este, in continuare, considerata o infractiune, iar acum se incrimineaza si violarea sediului unei persoane juridice.

Impiedicarea organului judiciar de a efectua un act procedural sau refuzul de a pune actele sau informatiile cerute la dispozitia lui, se constituie in infractiunea de obstructionare a justitiei si este o noutate pe care o aduce Codul penal, de la 1 februarie. Acest lucru se va pedepsi cu inchisoarea de la trei luni la un an.

In acelasi context, intimidarea, amenintarea sau constrangerea unei persoane sau a familiei acesteia pentru a nu da, a da sau a retrage o declaratie data la organele judiciare, va reprezenta infractiunea de influentarea declaratiilor. Pedepsele in cazul acesta variaza intre unul si cinci ani.

Mai mult decat atat, avocatul care face intelegere cu partea adversa pentru fraudarea intereselor clientului sau va fi pedepsit. Acest fapt imbraca forma infractiunii de asistenta si reprezentare neloiala.

Totodata, se sanctioneaza folosirea abuziva a functiei in scop sexual, in cazul unui functionar public care solicita favoruri de natura sexuala la intocmirea unui act.

In plus, intimidarea sau umilirea unei persoane, prin pretinderea de favoruri sexuale nu va reprezenta infractiunea de hartuire sexuala doar in cazul in care aceasta este infaptuita de sefi, ci si atunci cand ea este facuta de colegi.

Vezi AICI TOATE modificarile!

eliminarea pedepselor cod penal 1 februarie eutanasia omor calificat
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1313 (s) | 33 queries | Mysql time :0.033175 (s)