News Flash:

O ancheta Academia Catavencu da de pamant cu candidatul PSD la Primaria Cluj: Nu aduce banul, cat vrea Buzoianu

13 Mai 2016
606 Vizualizari | 1 Comentarii
Octavian Buzoianu
Unul dintre cei 15000 de "specialisti" ai defunctei Conventii Democratice a fost asa-zisul taranist Radu Sarbu. Acesta a condus Fondul Proprietatii de Stat, ca presedinte al Consiliului de Administratie, intre 1998 si 2000. Este si perioada in care s-au si dat cele mai mari tunuri pe privatizarile prin metoda MEBO si extrem de multi fosti taranisti clujeni s-au procopsit cu investitii imobiliare de succes pe terenurile de sub fabricile astfel "privatizate". Scopul si durata vizitei fiecarui asa-zis investitor din acea perioada a fost sa vanda la fier vechi fostele fabrici ale perioadei ante-decembriste si sa pregatasca terenul de sub acestea (intravilan si central) pentru viitoare investitii imobiliare. Iar pentru a face toate acestea, nu s-au sfiit sa fie fara mama, fara tata.

Am fi trecut cu vederea peste exemplul care urmeaza (in fond, au trecut anii, ca clipele), daca unul dintre marii beneficiari prin metoda MEBO a unor ulterioare investitii imobiliare nu ar fi candidatul "independent" al unei aliante PSD-ALDE-UNPR-PRM-PNTCD la Primarial Cluj-Napoca (precum candva Sorin Oprescu la Capitala). E mai de ras candidatura, decat privatizarea, care e plans. Firul rosu care leaga privatizarea de candidatura, si invers, este lipsa de scrupule si cinismul in urmarirea scopului care scuza mijloace.


Daca e sa ma intrebati pe mine ce anume il mana in lupta pentru Primaria Cluj-Napoca pe „independentul" Octavian Buzoianu (cel care a distrus, prin relocare, doua branduri clujene vechi de peste 100 de ani: Fabrica de bere URSUS la Buzau si fabrica de dulciuri FELEACU la Sibiu), va zic dintr-una: avizele de urbanism. Urbanismul a cam ramas una dintre ultimele vaci de muls fara sa-ti bata procurorii la usa atat de iute. N-are rost sa vorbim aici si despre cum se duce bugetul local prin conturile firmelor de casa abonate la lucrari supra-evaluate si prost executate, ca asta e alta poveste. Si nu justifica eventuala legatura dintre o privatizare (poate chiar doua) esuata si afacerile imobiliare de succes care i-au urmat.


Nici n-am privatizat, nici contul nu ne miroase


MEBO a fost pentru smecherasii din Romania metoda de "privatizare" prin care s-a facut trecerea mijloacelor de productie ale unitatilor economice (bunul acela "al intregului popor" care, in final, a devenit numai al lor), din proprietatea statului in proprietatea muncitorilor, angajatilor sau salariatilor - care si pricepeau ceea ce urma sa li se intample. "Statul" schimba fabrica in societate pe actiuni si oferea muncitorilor dreptul de prioritatete pentru cumpararea acestor actiuni, implicit a societatii. Sa retineti aspectul ca valoarea actiunilor era stabilita de niste functionari ai statului si nu reflectau valoarea reala a ceea ce se scotea chipurile la privatizare - deseori era vorba de preturi simbolice, uneori actiunile fiind oferite gratuit, mai ales in cazul privatizarii pe baza de cupoane de proprietate.


La schimb, insa, cica statul restrictiona transferabilitatea titlurilor si impunea conditii pentru mentinerea obiectului principal de activitate, limitarea pretului activelor vandute pe o perioada de cativa ani si punea limite la restructurarea personalului. Mai mult, conform legii, accesul la privatizarile de tip MEBO era rezervat numai persoanelor din interior, excluzand posibilitatea intrarii in societate a altor persoane fizice sau juridice sau a capitalului strain. Numai ca vorbim despre legi date si aplicate in Romania, motiv pentru care s-au gasit portite ca toate cele descrise mai sus sa fie incalcate grosolan. O portita des utilizata a fost aceea ca zctiunile ramase chipurile neprivatizate (aka in proprietatea statului) au fost vandute in diferite etape ale procesului de privatizare in masa exact celor carora li se impuneau restrictii. Asa au ajuns si "romani" "neaosi" Omar Hayssam si Fathi Taher sa se privatizeze si cu FELEACUL. Oricum deja aveau in proprietate fabricile EXCELENT si KANDIA.


Pe scurt: in 1997, FPS vinde FELEACUL societatii Florian Haus, controlata de omul de afaceri sirian Omar Hayssam. Principalii actionari ai Feleacul erau Florian Haus - 51% si Asociatia Salariatilor (PAS) - 9%. Pentru ca Florian Haus nu a investit 1,5 milioane de dolari, conform contractului, Autoritatea pentru Privatizare a actionat-o in instanta. Conform legii, Feleacul trebuia sa se intoarca la stat si sa fie sanctionata cu 30% din valoarea investitiei. Dar Florian Haus a facut o smecherie si a luat un credit bancar garantat cu actiuni la Feleacul, dar nu a mai rambursat banii. Asa ca Banca "Ion Tiriac" s-a trezit proprietara a pachetului majoritar pe care l-a vandut fratilor Buzoianu.


Sa relocam frumos


Conform declaratiilor celei care era pe atunci presedintele Filialei Cluj a Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania, Stanca Maria Constantinescu: "cei de la Florian Haus erau inaccesibili. Noi am sesizat autoritatilor problema Feleacul, dar directorul de atunci al FPS Cluj, Ioan Sucala, a transmis-o premierului Adrian Nastase, care a musamalizat-o". Si, sa retineti mai ales urmatoarea afirmatie: "am avut emotii si cand fratii Buzoianu au anuntat ca vor sa mute sediul de pe strada Traian Mosoiu pe Henri Barbusse, in intentia lor de a ridica un hotel in prima locatie".


De ce este importanta aceasta afirmatie consemnata in presa vremii? Pentru ca ne da dimensiunea minciunilor la care se preteaza „catindatul" Buzoianu cand vine acum sa cerseasca voturile clujenilor - asta dupa ce, cu cinism, a pus pe drumuri cel putin 200 de familii din municipiu.


Ca o paranteza, sa va faceti o idee cat de in cot ii durea pe cei care faceau asa-zisele privatizari in epoca (specialistii PNTCD, cot la cot cu specialistii PSD), vin cele doua declaratii ale fostilor directori FPS care, prin 2007, habar nu mai aveau cine ce privatizase.


Pesedistul Teodor Groza sustinea: "Nu eram eu pe vremea aceea. Am impresia ca privatizarea s-a facut pe vremea lui Radu Sarbu". La care acesta ii replica: "Nu-mi amintesc cum s-a privatizat Feleacul. Cred ca sef era Teodor Groza. N-a fost Groza? Ba da, cred ca a fost pe vremea in care eram eu presedinte la Bucuresti, dar privatizarea s-a facut la Cluj, unde era director fie Sorin Nas, fie Ion Sucala".


Fostul director al fabricii Feleacu, Emil Racolta, isi aduce aminte altfel: "In 1997, care a fost un an prost, am vandut 5.700 de tone pe an. Radu Sarbu, de la FPS a vrut privatizare cu orice pret si a vandut Feleacu lui Florian House din Bucuresti, a lui Taher, care a promis investitii de doua milioane de dolari, din care n-a facut nimic, asa ca eu mi-am dat demisia".


Revenind, in iunie 2006, fratele Calin Buzoianu, pe atunci director general al Feleacul declara: "Cand am preluat fabrica, nu numai ca era in faliment, ci era inchisa, din cauza unui prost management. Acolo nu s-a investit nimic. Acum, exista patru sectii: halva, expandate, caramelaj si ciocolaterie. Vom reloca fabrica in mai-iunie 2007, printr-o investitie de 2,5 milioane de euro. Constructia acesteia va incepe in octombrie 2006. Ideea este sa o aducem la normele europene si sa putem sa dezvoltam noi produse. Pana atunci, vom produce pe vechiul amplasament, iar relocarea propriu-zisa se va desfasura in lunile in care activitatea nu este atat de intensa".


Ce fain! Dar ia hai sa comparam cu ceea ce a declarat zilele trecute ca urmare a faptului ca a fost acuzat public de catre fosti angajati ca, impreuna cu fratele "catindat", a pus pe butuci cu intentie Feleacul numai pentru a putea sa foloseasca imobiliar terenul de sub vechile cladiri de productie.


Cica tot ceea ce s-a facut - de a disparut Feleacul de la Cluj, la Amylon Sibiu -, a fost din cauza starii perimate atat a cladirilor, cat si a utilajelor. De aceea s-a incercat mutarea intregii productii la Jucu, unde urma sa fie construite linii tehnologice noi cu fluxuri tehnologice noi. „S-au bagat aproximativ 30.000 de euro in proiecte si avize si s-a renuntat". Problema a fost imposibilitatea obtinerii unui credit bancar pentru noua investitie. „Aveam nevoie de minim opt milioane de euro si, in varianta paradisiaca, pentru banca, investitia se recupera in opt ani, perioada realista era de 50 de ani", a explicat Buzoianu. Asa ca, pentru salvarea brandului, sustine fratele Buzoianu, s-a ales varianta vanzarii.


Hocus-pocus, hotelutul!


Sa luam o pauza si sa analizam. In iunie 2006 eram anuntati ca se va face relocarea la Jucu in mai sau iunie, printr-o investitie de 2,7 milioane euro. Azi aflam ca nu s-au obtinut acesti bani. In schimb aflam ca (presa bat-o vina si laudele de sine): "Hotelul Opera Plaza (...) a fost finalizat in iulie 2006, in urma unei investitii de 4,5 milioane de euro". O luna mai tarziu cum s-ar zice. Iar in 2007, "compania a investit aproximativ 800.000 de euro in dezvoltarea hotelului". Pai cum sa mai gaseasca 2,7 milioane de euro daca tocmai cheltuisera 4,5 milioane in timp ce declara ca "in cel mai bun an am facut 20.000 de euro profit, cu 2,5 milioane cifra de afaceri. Profitul era undeva sub 1%"?


Asa ca, de unde banii pentru hotel? Din imprumuturi bancare si, tare mi-e teama, din vanzarea brandului clujean. Zice fratele "catindatului" pesdisto-aldisto-premisto-taranist (majoritari reprezentanti ai oropsitilor sortii) ca: „aceste lucruri se vad in liberalismul capitalist. (...) Asa s-a ajuns la Amylon Sibiu din grupul Boromir. Si acestia au luat liniile, brandurile. Brandul Feleacu nu a disparut ca si alte branduri clujene, ci, din pacate, este la Sibiu, dar functioneaza in continuare. Ei au preluat si forta de munca si liniile tehnologice. In momentul transferului, cand am vandut, din banii pe care i-am luat, am platit salariile compensatorii. Doamna care plangea a plecat cu 12 salarii compensatorii acasa, dupa care s-a angajat la alta firma. Angajatii au iesit din Feleacu cu salarii compensatorii si a doua zi s-au angajat la Amylon. Nu am creat probleme sociale".


Buzoianu numai bani vrea. Cat de multi


Feleacul, un brand cu o istorie de mai bine de 100 de ani, a ramas o trista amintire dupa ce a fost organizat de asa maniera incat sute de oamenii au ramas fara pensii, iar fratii Buzoianu cu milioane de euro in conturi. Cel putin asa sustin fosti angajati ai societatii, multi dintre ei ajunsi in pragul saraciei si al disperarii. Cu toate ca inca mai detin actiuni la fosta fabrica, ele nu le folosesc la nimic - au avut grija fratii sa-si delisteze de la bursa compania.


Lup Lucia, fosta salariata si lider sindical la Feleacu are lucruri grave de spus. Fara patima, simplu, fara inflorituri: "(...) Dupa Revolutie (...) au inceput privatizarile. Atunci s-a format asociatia salariatilor (...) noi am primit actiuni. Toti angajantii ne-am depus certificatele la Feleacul, bineinteles, pentru ca aveam mari sperante, fiind singura fabrica de dulciuri in zona Transilvaniei. Astfel ne-am format asociatia PAS, unde presedintele era fostul director domnul Racolta Emil. Eu, din partea sindicatului, am fost cu dansul la Bucuresti, la FPS, unde si-or batut joc de noi, ne-o ironizat, spunandu-ne "Da' ce investitie o sa faceti voi la Halva?!". (...) Noi concuram cu firma Florian Hauns, in spatele careia era Taher, dar bineinteles, pe hartii, noi n-am putut concura cu dansii si n-am primit noi dreptul sa ne privatizam prin MEBO (...) si au promis investitii, pe care insa nu le-a facut. Atunci FPS-ul, fortat de imprejurari, a reluat Feleacul sub tuleta lor. Am participat a doua oara la licitatie, pentru a o cumpara tot noi, salariatii. Si iar n-am obtinut, desi noi am dat un leu si ceva pe actiune. A dat-o domnului Buzoianu Octavian. (...) stiu ca s-au luat sub pretul pe care l-am oferit noi. (...) am crezut ca vine un clujean, in care ne-am pus toate sperantele (...) din pacate, cu cat a fost entuziasmul mai mare, cu atat a fost esecul de mare. Fabrica a mers din rau in mai rau, au inceput demolarile, vanzarile de utilaje la fier vechi, unitatea din Cipariu s-a mutat la Unitatea 2 de pe Henri Barbusse, iar din Cipariu si-a luat dansul (credit - n.m.) si a transformat locatia in hotel. S-au vandut apoi cladirile din Baciu, din Turda, si am ramas cu locatia de pe Henri Barbusse. Intr-un final, ni s-a spus ca trebuie sa ne mutam in Jucu, iar noi, de buna credinta, l-am crezut in tot ce ne spunea. Dar, din pacate, n-a facut nimic din ce ne-a promis, decat sa desfiinteze locuri de munca. Iar, spre dezamagirea noastra, la urma ne spunea ca nu-i mai rentabil, ca nu i se mai merita sa faca nimic, iar noi sa aducem pe cine vrem sa dea bani cat de multi, ca dansul bani vrea".


"Buzoianu ne-a distrus! Omul asta distruge si Clujul!"


Ibrany Eva, fost angajata la fabrica Feleacul, inca din 1973, povesteste si ea despre modul in care a fost devalizata Feleacul. "(...) Si in ziua de astazi actiunile noastre sunt acolo, nevandute. Ne-a promis ca va fi bine, insa si-a vazut de interesele lui si nu s-a gandit la oamenii din Cluj nici un pic. Daca se gandea, dupa 38 de ani de lucru in intreprindere, n-ar trebui sa fiu cu o pensie de 500 de lei. (...) Oamenii au plecat apoi toti pe unde au putut, fara servicii, fara pensii, pur si simplu nu l-a interesat ce vor face acei oameni".


Intrebata despre cum l-a perceput pe Octavian Buzoianu, fosta lidera de sindicat Lup Lucia a  declarat ca: "Oamenii de afaceri stiu sa aiba multe fete. El ne-a spus ca va dezvolta fabrica Feleacul, dar n-a facut-o. A spus ca va fi mai bine, dar n-am vazut sa fie mai bine, pentru ca din bine s-a transformat in rau. Ne-o coborat pana a inchis, o falimentat un brand al Clujului activ 127 de ani (...) 30-40 de ani de munca, doar ca apoi sa vina un actionar si sa dea cu piciorul ca sa-si infloreasca el afacerile. In piata Cipariu exista un hotel, pe Henri Barbusse exista un complex de birouri. Foarte frumos, dar nu mai apartine Feleacul, ci Felinvest, la care dansul este actionar majoritar si noi, micutii si amaratii, am ramas si fara posibilitatea de a ne vinde actiunile, dupa ce a iesit de la bursa. Noi l-am crezut si atunci cand a spus ca o duce la Jucu! Ne-am facut noi un calcul, cat facem pana in Jucu - si am fi mers si pana acolo pentru a munci. Dar cand sa o duca in Jucu a spus ca nu-i rentabil sa o mute, mai rentabil ii sa o vanda ca sa ramana cu spatiu in centrul Clujului, peste 3 hectare de teren".


Cand doamna Ibrany a fost intrebata daca crede ca Octavian Buzoianu ar fi bun de primar, aceasta a declarat, categoric: "Nu, in niciun caz!"


„El numai promite, la fel cu ne-a promis si noua, asa face si acuma. (...) Eu sunt convinsa, mai mult de 100%, ca sunt promisiuni, nu merita crezut omul. El unde pune mana distruge totul, intrebati orice om care a lucrat la Feleacul! (...) UNDE NU ARE INTERES, NU FACE NIMIC!"


Sursa: Academia Catavencu

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

mebo fps cluj ioan sucala buzoianu hocus-pocus hotelutul ibrany eva
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

vandoreli  | #20497
Venituri imediate, din prima luna! 100-285 de euro lunar! Va oferim o posibilitate de a colabora cu noi si de a lucra part-time sau full-time, in asa fel incat sa puteti castiga imediat bani, 100 de euro lunar (part-time) sau 285 euro lunar (full-time), din prima luna. Activitatea este usoara si placuta. Cerem seriozitate maxima! Cand doriti mai multe informatii, contactati unul dintre membrii echipei noastre, la una dintre adresele noastre de email: viorelpdan@yahoo.ro
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0907 (s) | 23 queries | Mysql time :0.020499 (s)