News Flash:

OPINII: Dacă Biserica Romano-Catolică are impresia că evacuarea clubului Diesel va creşte cu un milimetru moralitatea în randul tinerilor, se înşeală

23 Ianuarie 2017
3636 Vizualizari | 0 Comentarii
Dan Horea

Două ştiri succesive, din două locuri diferite, cu acelaşi deznodământ.

Vineri, 20 ianuarie, executorii judecătoreşti au pus capăt existenţei celui mai vechi club din Cluj, Diesel. Care Diesel nu era doar club, ci şi organizator de spectacole, cu peste 300 de reprezentaţii din mai 1996 încoace. Cauza? Biserica Romano-Catolică, proprietara spaţiului, a refuzat să mai colaboreze cu Mircea Buteanu, patronul localului.  

Sâmbătă dimineaţa, pe la ora 3 şi jumătate, a luat foc (din nou!) clubul de fiţe bucureştean Bamboo, loc de întâlnire al interlopilor, beizadelelor şi păsăretului feminin din Capitală. De data asta n-a mai fost dezastrul de la Colectiv, dar câteva zeci din cei 400 de clienţi nocturni tot au necesitat spitalizare.

Un cinic scria pe Facebook, sâmbătă dimineaţa, că "bărbosul igienizează pe ici, pe colo".

În fapt, dispariţia unor nume grele ale vieţii de noapte nu e nici o bucurie.

Există oameni care simt nevoia disperată de gălăgie, aglomeraţie, de a ieşi în evidenţă cu orice preţ, prin metode incompatibile cu societatea de zi cu zi. Or, cluburile le oferă această posibilitate, cu minimum de deranj.

Altminteri, nu cred că se bucură cineva când tinerii de la etajul X încep pe la 1 noaptea un chef cu muzică bubuitoare, tropăieli şi urlete. Într-un club, asta e OK. Într-un bloc, deloc.

Cineva aduce încă un argument în favoarea cluburilor de noapte, care mi s-a părut pertinent şi îmi permit să-l reproduc:

"Cât timp petrecăreţii îşi fac de cap doar acolo, iar peste zi îşi văd de treabă, e chiar necesar să li se ofere astfel de "supape" prin care energia şi emoţiile reziduale să se neutralizeze fără a dăuna societăţii. E la fel cu prezenţa în tribune la meciuri de fotbal, unde nevoia umorală de urlet şi injurie se exteriorizează fără a şoca excesiv".

Dacă Biserica Romano-Catolică are impresia că evacuarea clubului Diesel va creşte cu un milimetru moralitatea în rândul tinerilor, se înşeală. Singurul rezultat este că le-a anulat acestor tineri şansa de a vedea cum un spaţiu "al pierzaniei" devine scenă, unde Arta se simte la ea acasă.

Cluburile au încasat, oricum, o lovitură zdrobitoare în primăvara trecută, când Legea Antifumători le-a redus drastic clientela. Clubul Diesel a suferit enorm, fiindcă era situat într-un beci, la două etaje sub nivelul străzii şi, vorba patronului Mircea Buteanu, "succesul unui club depinde acum de distanţa între sala de consumaţie şi locul unde se poate fuma". Decizia Bisericii Romano-Catolice de a închide un simbol al vieţii de noapte clujene a fost doar finalul unei agonii.

Nu pot să nu-mi amintesc o altă pierdere majoră, de acum 10 ani,  a simbolisticii clujene, cafeneaua Croco. Tembelismul proprietarilor spaţiului - de a închide o cafenea cu 47 de ani vechime, loc de adunare al boemei clujene şi sursă sigură de venituri, ca să faci în loc o agenţie bancară - n-a putut fi remediat nici astăzi.

Arizona, un alt vechi simbol, s-a redeschis, dar nu mai e acelaşi lucru.

Poate că se va redeschide şi Diesel Club, altundeva, însă va fi altceva.

Pentru mine, Diesel-ul înseamnă o seară magică din 1999, când i-am ascultat vrăjit pe Iuliu Merca&Semnal M. La o bere şi-un pachet de Bastos.

Dan Horea


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

dan horea editorial diesel club mircea buteanu
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1210 (s) | 33 queries | Mysql time :0.026970 (s)