News Flash:

Ovidenia - traditii si obiceiuri

20 Noiembrie 2014
993 Vizualizari | 0 Comentarii
A trecut aproape o saptamana din postul Craciunului, iar credinciosii crestin ortodocsi se pregatesc sa intampine cum se cuvine cinstitul praznic al Intrarii in Biserica a Maicii Domnului, sarbatorit la 21 noiembrie. In lumea satului romanesc i se spune si Vovidenia sau Ovidenia, termen ce provine de la rusescul “vavedenie” (intrare). Se zice ca ar fi ziua in care incepe iarna iar taranii spun ca in noaptea de Ovidenie comorile ascunse ard cu flacara albastra iar cerurile se deschid si, precum in ziua de Craciun, animalele pot grai cu glas omenesc. Cum este o sarbatoare a luminii, “ce sparge intunericul iernii si al mortii”, exista traditia de a petrece aceasta noapte cu lumina si cu focuri aprinse, cercetand cerul cu luare-aminte pentru a afla din semnele vremii si ale rodului anului ce urmeaza, dar “frumusetile cerului sunt vazute numai de cei buni la Dumnezeu, cum ar fi ciobanii care nu au vazut la ochi femeie. Aceasta sarbatoare se tine pentru ochii ce vad, pentru vedere. In acest scop, unii oameni sfintesc in aceasta zi cate un fuior, cu ajutorul caruia, la nevoie, se sterg la ochi cu apa (Tudor Pamfile).

De Ovidenie, femeile dau de pomana “lumina de veci”, fiindca se spune ca lumanarea din aceasta zi, data de sufletul mortilor, mai ales pentru cei morti fara lumanare, dar si pentru cei vii, nu se va stinge niciodata pe lumea cealalta. “Lumanarile aprinse pentru acesti morti sunt in forma de toiaguri, cat un stat de om, apoi se invartesc ca melcul” (Tudor Pamfile). In scrierile Elenei Niculita-Voronca, regasim credintele bucovinencelor care spun ca in ziua de Ovidenie, dis-de-dimineata, se trezeau si aruncau un vreasc in cuptor, fara sa-l aprinda, acesta capatand rolul luminii pe ceea lume.

Taranii au grija sa tina cum se cuvine aceasta sarbatoare de teama de a nu fi pedepsiti de Filipul cel Schiop. Se zice ca ar fi cel mai mare dintre  Filipi, fiind sfant, ce “ar fi fost pedepsit de Dumnezeu ca s-ar fi abatut de la dreapta credinta”. In special ciobanii au grija sa nu lucreze in aceasta zi pentru ca lupul cel schiop sa nu dea iama prin turma dar si de teama de a nu fie slutiti, in caz de nesocotinta, sa li se dea pedeapsa sa fie pociti de vreun picior, sa ramana schiopi. O povestire despre pedeapsa aplicata, la randu-i, celor ce nu cinstesc sarbatoarea de Ovidenie de catre Filipul cel Schiop, o regasim in scrierile lui Th. Sperantia. “ Se zice ca mai multi ciobani, vorbind intre ei de puterea acestei sarbatori, unul dintre ei ar fi facut prinsoare cu camarazii lui ca el are sa lucreze in aceasta zi. Zis si facut. A lucrat ciobanul pana seara. In timpul cand a fost sa se culce ( se vede ca tot a avut nitica frica), a spus la ceilalti ciobani ca el sa se culce in mijlocul lor si sa ia un clopot de gat ca, de or veni lupii, ei sa auda clopotul. Toti au primit propunerea si ciobanul cu prinsoarea s-a culcat in mijlocul celorlalti si cu clopotul de gat. Peste noapte insa, venind lupii,  au luat pe ciobanul din mijloc si a doua zi n-au gasit din el decat oasele si imbracamintea”.

“Filipii o tin si femeile si barbatii iar mocanii o tin atatea zile cati cai au. De obicei se tine trei zile, 12, 13 si 14 noiembrie. Ca sa mai scape de ele, le mai dau si copiilor la casatorie cate o zi de tinut.  Fiecare nora e datoare sa tina atatea zile cate a tinut soacra sa. (Sperantia, Th. D. – “Raspunsul la chestionarul de sarbatori paganesti”).

Ciobanii nu vad in lup doar pradatorul turmei, ci ei stiu ca acest animal ar avea puterea de a vedea dracii, de a alunga bolile copiilor mici si de a fi, alaturi de vidra, animal psihopomp, calauzind sufletul mortilor spre lumea cealalta. Si, pentru ca sarbatoarea de Sant Andrei se apropie, femeile incep sa unga cu usturoi  locurile de trecere (prag, ferestre, cuptor), in scop apotropaic, fiindca perioada ce urmeaza, potrivit credintelor populare, ar fi una in care “fermecatoresele incep sa vrajeasca”.

Sarbatoarea de Ovidenie, impreuna cu Filipii de Toamna, Noaptea Strigoilor, Santandrei si Sannicoara (Mos Nicolae) formeaza, in perioada 13 noiembrie – 6 decembrie, un scenariu ritual de innoire a timpului, probabil Anul Nou dacic”, explica etnologul Ion Ghinoiu.

postul craciunului vovidenia ovidenia vavedenie intrare ciobanii
Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0997 (s) | 24 queries | Mysql time :0.035823 (s)

loading...