News Flash:

Poarta Clujului de odinioară, demolată de imperiul austro-ungar în 1870, descoperită pe Ferdinand

11 Septembrie 2019
611 Vizualizari | 0 Comentarii
capture3
Muncitorii de la Diferit au descoperit în cadrul lucrărilor care se fac pe str Regele Ferdinand din centrul orașului, poarta principală de intrare în oraș, care a fost demolată de imperiul austro-ungar în 1870. Reputatul arheolog clujean Alexandru Diaconescu spune că este vorba de poarta principală a orașului. ”Eu încă nu am văzut săpăturile și vestigiile, dar știu că este vorba despre poarta principală a orașului Cluj NApoca, demolată destul de tărziu, pe la 1870. Dacă nu ar fi fost demolată atunci, azi am fi avut un monument extrem de frumos în oraș. La vremea respectivă, autoritățile maghiare au demarat proiectul de lărgire a străzii respective și au demolat poarta, care făce parte din istoria lor, practic. Noroc cu arhitectul Ilașcu, care a documentat zona! Mare păcat că acest monumet, care asigura o identitate orașului, nu mai există”, a declarat Diaconescu. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului rangul unui Oraș Liber Regesc, scoțându-l astfel de sub autoritatea voievodului Transilvaniei. Aceasta a ajutat Clujul să devină un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar și cu distracțiile specifice orașului. Pe atunci populația era formată din sași, secui și în mică măsură români. Rolul meșteșugului în muncile orașului a crescut mult, ulterior dezvoltându-se mai multe bresle meșteșugărești. Tot acum orașul a primit dreptul de a își clădi ziduri, bastioane și turnuri de apărare. S-a început construirea zidurilor, ceea ce a durat până la finalul secolului al XVI-lea. Suprafața noii cetăți (45 ha) era aproximativ dublă față de cea a primei incinte medievale, traseul (vezi harta) fiind de-a lungul Pârâului Țiganilor la est (actualele străzi Emil Isac și Samuil Micu), la nord în perimetrul dintre actualele străzi Potaissa și Mihail Kogălniceanu, respectiv Avram Iancu. La est urma linia străzii Baba Novac, Cuza Vodă, iar apoi continua pe partea nordică tot de-a lungul Canalul Morilor. Fortificația timpurie își păstrează funcțiile de apărare devenind un castellum al orașului. Incinta este practic terminată în preajma jumătății veacului al XV-lea, poarta de est fiind de exemplu ridicată în 1449. S-au folosit blocuri mari din piatră pentru ridicarea unor ziduri masive cu contraforți de întărire, creneluri și metereze, drum de strajă pe console de piatră cu scări de retragere. O a doua etapă de construcție se întinde intre anii 1470 – 1507 când se construiesc între altele Poarta de vest și Turnul Podului. În cele din urmă, lucrări importante sunt efectuate între 1515 și 1525, un edict din 1571 al regelui Ludovic al II-lea scutindu-i pe clujeni de taxe pentru eforturile lor de întărire a apărarii orașului. Cu totul particulare pentru regiune și perioadă sunt zidurile ridicate exclusiv în piatră și prevăzute cu creneluri. Celelalte fortificații ardelene renunțaseră la acea dată la astfel de rezolvări, arată Gazeta de Cluj.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

poarta clujului ferdinand
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1357 (s) | 34 queries | Mysql time :0.031815 (s)