News Flash:

POSTUL PASTELUI, cel mai ASPRU post din an. Traditii si obiceiuri

3 Martie 2014
931 Vizualizari | 0 Comentarii
Luni, 3 martie, in Biserica Ortodoxa incepe Postul Mare, care precede sarbatoarea Invierii Domnului. Pastele va fi celebrat, anul acesta, pe 20 aprilie.

Timp de 40 de zile, cat va tine Postul Pastelui sau Postul Mare, nu se mananca de dulce, iar trupul se purifica odata cu sufletul, cel dintai prin regim, cel de-al doilea prin rugaciune si ganduri bune. Asadar, in aceste saptamani, nu se consuma carne, oua, lapte sau branzeturi. De asemenea, nu vom manca nici peste sau untdelemn si este interzis fumatul si alcoolul.

Pe parcursul acestei perioade sunt doar doua dezlegari la peste, de Bunavestire, pe 25 martie, si in Duminica Floriilor. Postul Pastelui se va incheia pe 14 aprilie.

Citeste si: Medicii refuza sa mai faca avorturi in Postul Pastelui

POSTUL PASTELUI, Traditii si Obiceiuri din Postul Mare

Prima zi a postului Mare se mai numeste si Lunea curata, zi in care potrivit traditiei, oamenii obisnuiesc sa purifice, sa curete spatiul in care traiesc prin obiceiuri rituale, potrivit romanianmonasteries.org. In aceasta zi, femeile nu lucrau nimic in afara de spalatul ritual al vaselor pe care, mai apoi, le urcau in podul caselor.

In Banat de exemplu, prima zi de post se numeste Spolocanie. Atunci, oamenii se spala cu bautura la carciuma satului de mancarea de dulce pe care au consumat-o pana acum. In trecut, la aceste petreceri cu bautura participau si femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la brau.

In alte parti ale tarii, in ziua de Spolocanie vasele din care s-a mancat pana la Lasata Secului se spalau cu lesie si se urcau in pod, unde se pastrau pana la Craciun.

Traditia consemneaza si alte obiceiuri in prima zi de post, cum ar fi Cucii. Feciorii si barbatii tineri se mascheaza in diverse animale, se imbraca in fuste, isi pun o gluga pe cap si un clopot mare pe spinare si alearga in dimineata primei zile de post dupa copii, dupa fete, dupa oameni, ca sa-i atinga cu batul si sa-i tranteasca la pamant. Seara, cucii se aduna si merg din casa in casa pentru a dansa hora in curtile oamenilor.

In martea de dupa Lasatul Secului incepe Postul Mare propriu-zis, ce dureaza sapte saptamani, etapa calendaristica in care nu se consuma carne, lapte, branza si oua, alimentatia bazandu-se integral pe produsele vegetale. In aceasta perioada, in gospodariile traditionale se desfasura o intensa activitate in domeniul industriei textile casnice. Se torcea de zor, se tesea, iar femeile tinere si fetele isi coseau, pe ascuns, frumoasele camasi cu care se imbracau in ziua de Pasti.

Citeste si: DIETA in Postul Pastelui. Cateva REGULI simple

POSTUL PASTELUI, paresimile

Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numita Miezul Paresimilor. Local, in Bucovina, denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale, devenind Miezul Paretilor, in sensul de pereti despartitori. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri. Ziua oferea, alta data, gospodinelor prilejul de a numara ouale stranse pana atunci si de a evalua numarul de oua de care aveau nevoie pentru buna pregatire a Sarbatorii Pascale. De asemenea, femeile socoteau acum cat s-a tors din cantitatea totala de canepa, apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia, intrucat era obligatoriu ca aceasta activitate sa se incheie pana la Joia Mare.

Unele dintre cele mai profunde, frumoase si inaltatoare slujbe crestine sunt Deniile. Ele se tin in Postul Mare al Pastilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile din Saptamana Mare, care atrag o multime de credinciosi. Pana la inceperea Deniilor, in saptamana a cincea din Postul Pastilor, satele trebuie curatate si primenite, incepand cu casele si ograzile. Toata lumea foieste, aeriseste si scutura. Dar cei mai bucurosi sunt copiii. Dupa ce varuiesc pomii din livezi si gradini, se imbraca in haine de sarbatoare si se duc la biserica. Magia Deniilor ii tulbura si ii farmeca. La fel ca pe mamele, bunicile si surorile lor, care in Saptamana cea Mare intra in biserica cu capul acoperit de-o naframa neagra.

POSTUL PASTELUI, Paresimile sau Patruzecimea, adica postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe, scrie basilica.ro.

In general, Sfintii Parinti si scriitorii bisericesti privesc acest post ca o institutie de origine apostolica. Dar in primele trei secole durata si felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, dupa marturiile Sfantului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfantului Dionisie al Alexan-driei s.a., unii posteau numai o zi (Vinerea Patimilor), altii doua zile, adica Vineri si Sambata inainte de Pasti, altii trei zile, altii o saptamana, iar altii mai multe zile, chiar pana la sase saptamani inainte de Pasti; la Ierusalim, in sec. IV se postea opt saptamani inainte de Pasti, pe cand in Apus in aceeasi vreme se postea numai patruzeci de zile.

Incepand de pe la sfarsitul secolului al III-lea inainte, postul cel mare a fost impartit in doua perioade distincte, cu numiri diferite: Postul Paresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care tinea pana la Duminica Floriilor, avand o durata variabila, si Postul Pastilor (postul pascal), care tinea o saptamana, adica din Duminica Floriilor pana la cea a Invierii, fiind foarte aspru. Abia in secolul al IV-lea, si anume dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarata la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Rasarit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamani, durata pe care o are si astazi, desi deosebirile dintre Bisericile locale asupra duratei si modului postirii au persistat si dupa aceasta data. Dupa disciplina ortodoxa, se lasa sec in seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai (a lasatului sec de branza, in grec. = Κυριαϗή της τυρινης, adica Duminica branzei, in slavo-rusa = Nedelia Siropustnaia sau prosenoe voskresenie, adica Duminica iertarii) si postim pana in seara Sambetei din saptamana Patimilor, inclusiv, mai scrie basilica.ro.

postul pastelui postul mare purifica sufletul lunea curata spolocanie
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1422 (s) | 23 queries | Mysql time :0.052216 (s)