News Flash:

Primaria Campia Turzii mentine o placuta bilingva in ciuda unei sentinte judecatoresti

15 Aprilie 2014
1985 Vizualizari | 0 Comentarii
placute ilegale
Potrivit Gazeta de Cluj , un cetatean al localitatii Campia Turzii a reclamat la Prefectura judetului Cluj ca amplasarea placutei bilingve la intrarea in orasul in care locuieste este ilegala, iar includerea denumirii istorice „Aranyosgyeres” trebuie revocata. In anul 2009, Prefectul Calin Platon i-a dat dreptate lui Mircea Crisan, solicitand ca Primaria municipiului Campia Turzii sa reanalizeze Hotararea cu numarul 144 din 2008 in vederea anularii.
 
Dat fiind ca decizia Prefecturii din luna februarie nu a fost respectata de administratie, institutia  i-a dat in judecata, cauza fiind analizata la Tribunalul Cluj de Georgeta Gliga. Dupa cum s-a mai intamplat si in alte cazuri, reprezentantul legal al prefecturii a lipsit de la termenul din iunie 2009, insa a avut noroc: judecatorul a admis actiunea si a obligat primaria sa-si anuleze hotararea.

Sentinta spune ca in Legea administratiei publice locale „legiuitorul a reglementat numai situatia in care ponderea minoritatii este de peste 20% din nr. locuitorilor, astfel incat acest text nu poate fi interpretat decat in sensul pe care legiuitorul l-a dat, fara posibilitatea de a adauga la lege, conform principiului de drept – unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa distinga”. La momentul respectiv, Directia Regionala de Statistica Cluj a comunicat instantei ca numarul populatiei de etnie maghiara reprezenta 8,16% din populatia stabila a municipiului Campia Turzii.

Citeste si: PARADOX: In Facultatea de Jurnalism N-AU VOIE sa intre jurnalistii
 
Au pierdut in absenta

La recursul de la Curtea de Apel, Prefectura a lipsit din nou, iar de data aceasta a pierdut. Completul de la aceasta instanta a considerat ca „textul de lege nu contine nicio interdictie in sensul aplicarii prevederilor legale referitoare la utilizarea limbilor minoritatilor nationale si in acele localitati in care ponderea unei minoritati nu atinge pragul de 20%, drept pentru care interpretarea instantei de fond introduce o interdictie pe care legea nu o prevede, in sensul interzicerii inscriptionarii bilingve in localitatile in care ponderea unei minoritati nu atinge pragul de 20%”.

Astfel, in 2010, Institutia Prefectului a raspuns unei solicitari similare a lui Mircea Crisan, aratand ca decizia instantei arata ca HCL-ul este legal, astfel ca „Prefectul nu poate cenzura dreptul autoritatilor locale de a adopta hotarari in domenii care intra in atributiile lor in temeiul legii si fara a exista o interdictie legala imperativa in acest sens”. De data aceasta, semneaza Florin Stamatian.

De altfel, la cateva luni de la pronuntarea Curtii de Apel, Consiliul Local Campia Turzii a adoptat HCL 11/2010, „privind aprobarea inscrierii pe tablele de demarcatie a perimetrului administrativ-teritorial al Municipiului Campia Turzii, de la intrarile si iesirile din municipiu, pe langa denumirea in limba romana si limba maghiara, si a denumirii in limba germana a localitatii de  Jerischmarkt.

Drept urmare, Crisan s-a adresat personal instantei, cerand anularea ambelor Hotarari de Consiliu Local, 114/2008 si 11-2010. Tribunalul Cluj, in sentinta din octombrie 2010, ii admite cererea de chemare in judecata, pe considerentul ca „orice autoritate publica nu poate actiona decat in limitele competentelor stabilite expres de lege”.
 
Administratia nu e deasupra legii

In adresa Consiliului Local al municipiului Campia Turzii , ca parte din recursul adresat Tribunalului Cluj, institutia arata ca de vreme ce „legea nu distinge, prevazand in mod generic printre atributiile administratiei publice locale, obligatia de a asigura instalarea indicatoarelor rutiere, este nejustificata cerinta instantei de fond cu privire la existenta unei prevederi legale exprese”.
La Curtea de Apel, judecatoarele Floarea Tamas, Maria Hrudei si Danusia Puscas au decis in martie 2011, sa mentina aceasta decizie, aceasta fiind a treia sentinta care impune anularea unei hotarari de consiliu local, fara ca administratia sa le respecte pana in ziua de astazi.

Completul de la Curtea de Apel a aratat ca mentinand HCL-ul se incalca mai multe principii de drept, cum ar fi caracterul ierarhic al normelor de drept, principiul legalitatii in administratia publica, principiul evitarii abuzului de putere, precum si obligatia de a respecta drepturile si libertatile cetatenilor.

Curtea arata ca niciuna din atributiile administratiei locale cuprinse in lege nu se refera la posibilitatea autoritatii de a hotari cu privire la inscrierile pe panourile de demarcatie a perimetrului administrativ-teritorial al municipiului in cazul in care ponderea minoritatilor in limba careia se realizeaza inscriptia este de sub 20% din totalul populatiei, aceasta atributie nefiind conferita consiliului prin nicio lege. „Mai mult, interesul public urmarit prin adoptarea celor doua acte este discutabil, existenta unor protocoale de infratire neputand justifica un astfel de demers si neputandu-i conferi prezumtia de legalitate”, arata sentinta.

Citeste si: Desfiintarea clasei de real de la Sincai a fost oprita 

PSD, cladit pe tacere

In anul 2011, Mircea Crisan a adresat doua cereri Prefecturii, pentru a impune Primariei Campia Turzii sa puna in aplicare decizia irevocabila a instantei, dar nu a primit nici un raspuns. Prefectul Gheorghe Vuscan, care recita poezii despre dragostea de tara in Consiliul Local Cluj-Napoca nu a binevoit nici macar sa ii raspunda unui cetatea, daramite sa-si faca datoria de a face ordine in judetul pe care il conduce in numele premierului.
Acesta din urma este un alt social-democrat scump la vorba. Mai multe scrisori deschise trimise primului-ministru Victor Ponta, in care i se cerea trimiterea Corpului de Control al Premierului si in alte localitati in care aceste placute sunt amplasate in mod ilegal au ramas tot fara raspuns.
 
Alte localitati in aceeasi situatie

La Medias exista placuta trilingva, desi populatia de maghiari este de 11.88%, iar cea de germani de 2.08%. La Aiud, maghiarii sunt in proportie de 16.54%, dar si aici este amplasata o placuta in limbile maghiara si germana. Este cazul si la Sibiu (3.3% germani), Seini (17.61% maghiari, 0.65% germani), Cuci (14.22% maghiari), Iernut (14.97% maghiari), Saschiz (2.44% maghiari) si Hunedoara (5.5% maghiari).
 

campia turzii ilegala judecata tribunalul cluj georgeta gliga
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1475 (s) | 35 queries | Mysql time :0.052764 (s)

loading...