News Flash:

Superstitii si obiceiuri populare de Craciun de pe vremea bunicilor

24 Decembrie 2013
1845 Vizualizari | 0 Comentarii
Cu multi ani in urma, cele mai raspandite si mai fastuoase obiceiuri populare erau cele legate de marele Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou. Desi putine dintre acestea se mai pastreaza astazi, este foarte interesant de vazut in ce credeau bunicii si strabunicii nostri si cum sarbatoreau ei unele dintre cele mai importante evenimente din an, scrie http://www.ziarulunirea.ro.

Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele propriu-zise – cantece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii) – si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu originea in credinte si mituri stravechi sau crestine.

Iata cateva dintre obiceiurile specifice diferitelor zone ale tarii:

- Se spunea ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an.

- In unele zone ale tarii, porcul se taia de Ignat, adica in 20 decembrie. Se zicea ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se punea la uscat, apoi se macina si se afumau cu el, peste an, copiii, ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte boli.

- In Bucovina, in Ajunul Craciunului se puneau pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se credea ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa.

- In Ajunul Craciunului, cei ce cresteau albine, nu dadeau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului.

- Se mai spunea ca in Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an. De asemenea, dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai cante colinde ca fac bube.

- Acolo unde era datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregateau o mancare din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din care erau ospatati primii straini ce le treceau pragul casei, acestei mancari i se spunea “pomana porcului”.

- In unele sate maramuresene se zice si acum ca-i blestemata femeia care nu pune de Craciun pe masa fata de masa cu ciucalai, pe pereti sterguri tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate.

- Aluatul framantat in noaptea de Craciun era bun de deochi pentru vite.

- Se credea ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc. In aceasta noapte nu era ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece boii vorbeau unii cu altii, in limba lor, despre Iisus Hristos, cel nascut in iesle si incalzit de vite cu suflarea lor iar oamenii nu aveau voie sa-i auda.

- Nu era bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in aceasta seara, ci bucatele.

- In Ajunul Craciunului se legau pomii cu paie, pentru ca acestia aiba rod bogat.

- In Ziua de Craciun nu se matura in casa, iar a doua zi, dupa ce se matura, gunoiul era dus la pomi ca sa-i ajute sa fie roditori.

- Pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumparate din oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sarma, imbracate in hartie colorata, peste ele erau trecute sfori din ata de fuior pe care erau insirate boabe de fasole alba. In alte sate se facea pom impodobit cu paie de grau taaiate scurt si insirate pe sfoara, delimitate de floricele de porumb. Fasolea alba simboliza “curatirea sufletului”. Unii locuitori preferau pomul de vasc, pe care se aplicau panglici de hartie colorata.

- In Ajunul Craciunului li se dadea copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.

- In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se pastrau pana primavara cand se afumau si se tamaiau boii si plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de plugari in tarina.

- In anumite sate din Transilvania se punea, in Ajunul Craciunului, pe un scaun, in tinda casei, fan si pe el un colac iar in jurul colacului un numar de colacei corespunzator numarului de animale din gospodarie. Colaceii se dadeau la animale impreuna cu fanul ca sa se inmulteasca si sa fie “an bun”.

- In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg si astazi din casa in casa cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. Dupa credinta populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire.

- In unele parti, cand era aproape de a se revarsa zorile, colindatorii, cu lautari sau fara, plecau pe la casele gospodarilor instariti si le cantau la fereastra un cantec sau mai multe, aceste cantece erau numite “zori”, si se spunea ca atunci “canta zorile”. Prin Transilvania, se intelege sub numele de “zorit” datina de a se canta colinde de catre feciori si oameni insurati la “zoritul” in ziua de Craciun.

- Incepand cu intaia zi de Craciun si in urmatoarele zile ale acestei sarbatori, copiii umblau cu Steaua, cantand colinde de stea prin care vesteau nasterea lui Iisus Hristos. “Vicliemul” sau “Irozii” era datina prin care tinerii reprezentau la Craciun nasterea Domnului, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor si infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban. Intre datinile de Craciun si Anul Nou mai sunt Capra, Turca, Brezaia.

- “Paharul de aur” era paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sarbatoarea Craciunului, din care s-a baut candva in momente solemne: la botez, la cununie, si care reprezenta un bun al familiei, transmitandu-se din generatie in generatie. La origine avea un inteles magic, proprietati curative, unele dintre astfel de pahare purtand chiar inscriptii cu caracter misterios.

- A doua zi de Craciun se relua jocul duminical intrerupt vreme de sase saptamani si tot atunci fetele, pe alocuri si flacaii, isi faceau intrarea in ceata fecioreasca.

- In partile Muscelului se credea ca primele patru zile, incepand cu 24 decembrie, corespund in ordine celor patru anotimpuri: prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si anotimpurile.

- In seara de Craciun, in satele maramuresene, se ungeau cu usturoi vitele pe la coarne si solduri si usile de la grajduri pentru ca spiritele rele sa nu ia laptele vacilor. Tot cu usturoi se ungeau si oamenii pe frunte, pe spate, la coate si la genunchi, precum si usile si ferestrele casei, pentru a indeparta demonii noptii.

- Aduceau noroc si se ofereau ca dar: paharul de cristal, salul, vioara, manusile, lampa, tabloul inramat, blana frumoasa, medalia gravata, cartea, bijuteriile din aur sau argint, parfumurile cu mirosuri dulci. In schimb erau considerate purtatoare de ghinion si nu se ofereau: cutite, calimara, valiza, creionul, cuiele, pila de unghii, centura, fularul, umbrela, oglinda, batista, acele de cravata, acele de par, parfumurile cu mirosuri violente, perlele negre, farfuriile, papucii.

traditional obiceiurilor calutii caluserii datini superstitii
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0894 (s) | 33 queries | Mysql time :0.016453 (s)