News Flash:

“Ultimele ore cu el au fost perfecte…”

25 Septembrie 2017
860 Vizualizari | 0 Comentarii
O femeie a vrut sa impartaseasca lectia de viata pe care a primit-o, asa ca a ales sa-si scrie povestea pe internet.

“Ne-am intalnit in ultimul an de facultate. Eu lucram ca barmanita la un pub de langa facultate si il vedeam in fiecare seara, statea in acelasi loc. Din vorba in vorba am aflat ca era la alta grupa. In fiecare seara ne plangeam de camerele de camin si radeam de pataniile de la cursuri. I-a luat foarte mult timp pana m-a invitat la o intalnire adevarata.

Prima intalnire a fost un dezastru. Restaurantul unde am mancat a servit mancare stricata, asa ca atunci cand m-a condus acasa, mi-a cerut voie sa foloseasca toaleta. Am ajuns sa impartim toaleta, am vomat pe rand, pana la 4 dimineata. Cred ca atunci mi-am dat seama ca imi place tipul asta.

Ne-am inscris amandoi la cursurile de master. Ne-am mutat impreuna, un an mai tarziu si chiar am adoptat o pisica impreuna.

M-a cerut de sotie in ziua in care mi-am dat dizertatia. Dupa ce am iesit din sala de examen, l-am vazut stand intr-un genunchi pe treptele facultatii. Mi-a zis:

– Esti de acord sa dormi cu mine pana la sfarsitul zilelor noastre?

La sase luni de la cerere ne-am si casatorit.

Timp de cinci ani am avut o casnicie extraordinara. El era un clovn. Ii placeau farsele. Intr-o zi mi-a inlocuit pasta de dinti cu crema de branza. M-am enervat atat de tare incat i-am zis ca divortez. Era asa amuzant, ii facea pe toti sa rada, dar eu eram aleasa lui. Ma facea sa ma indragostesc de el in fiecare zi.

Nu era totul roz. Ne mai si certam. Doamne, in ce hal sforaia. I-am zis de atatea ori sa mearga la doctor, pentru ca nu mai puteam dormi noaptea din cauza asta. Ma certa mereu ca nu stiu sa pun corect rola de hartie igienica. Nu ne-am certat niciodata in mod serios. Eram cea mai norocoasa femeie, aveam un partener pe care il iubeam si in care aveam incredere.

In ultima dimineata in care l-am vazut, era perfect. Eram racita si el imi pregatise micul dejun. Isi sunase seful si il anuntase ca nu vine, ca trebuie sa aiba grija de mine. Am mancat impreuna. Pana si pisica statea la masa cu noi. I-am zis ca nu e nevoie sa ramana cu mine, ca e doar o raceala. Mi-a zis ca iese un pic, sa-mi ia medicamente.

A vrut sa ma sarute pe buze. I-am zis ca sunt racita si nu vreau sa-l imbolnavesc si pe el. M-a sarutat pe obraz, a mangaiat pisica pe cap si a plecat.

M-am bagat inapoi in pat. M-a trezit soneria vreo trei ore tarziu. Era politia. Exact ca in filme, m-au anuntat ca sotul meu a avut accident mortal.

Cinci luni mai tarziu, eu sunt tot aici. De abia acum realizez cat de mult m-a influentat sotul meu, cat de puternica m-a facut. Daca, inainte de pierderea lui as fi pierdut pe altcineva, n-as supravietuit durerii. Acum stiu ca el ar fi vrut sa merg mai departe, sa fiu fericita.

Azi de dimineata am gasit in spatele masinii de spalat o pereche de sosete. Erau ale lui. M-a bufnit plansul.

Sper ca sotul meu idiot stie cat de mult ii simt lipsa. Un idiot minunat, inteligent si sexy. O sa-mi lipseasca mereu.

Povestea mea nu este una trista. Mi-as dori ca fiecare din cei care au pierdut pe cineva drag, sa sarbatoreasca viata, sa mearga mai departe. Cel drag, desi nu mai e fizic, e in sufletul nostru mereu. Asta nu inseamna ca nu vom mai iubi vreodata. Va trebui sa facem loc in suflet pentru cei care vor intra in viata noastra mai tarziu.”
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0968 (s) | 22 queries | Mysql time :0.032579 (s)