News Flash:

Victoria jurnalistului Liviu Alexa impotriva medicului Raed Arafat, explicata de judecatori. Instanta pretuieste libertatea de exprimare a presei VEZI MOTIVAREA

20 Iulie 2015
1185 Vizualizari | 0 Comentarii
Raed Arafat
Raed Arafat, fondatorul SMURD a declarat apel impotriva sentintei Tribunalului Cluj, in urma careia pierdea procesul avand ca obiect atribuirea de daune de imagine in valoare de 100.000 de euro, bani ceruti jurnalistului clujean Liviu Alexa, patronul publicatiei Ziar de Cluj.  Potrivit oradecluj.ro, magistratul care a solutionat pe fond cauza a pus pret pe libertatea de exprimare a jurnalistului, considerand ca si in cazul in care nu exprima adevarul absolut, este suficient ca sa aiba o minima baza factuala, pentru a nu fi cenzurate informatiile prezentate in materialul in discutie, „ Raed Arafat si DanVasile Gorgan- „ baietii destepti" din sistemul de urgenta, aparut in ianuarie 2014 in publicatia Ziar de Cluj si blogul personal al lui Alexa.

Sursa mai sus mentionata arata ca judecatorul respinsese in decembrie 2014, pretentiile lui Arafat.


1. Obligarea paratilor la plata sumei de 100.000 (una suta mii) EURO cu titlu de despagubiri civile pentru prejudiciul moral si de imagine creat urmare a afirmatiilor denigratoare facute la adresa reclamantului prin intermediul publicatiei Z.D.C. din data de 22.01.2014 precum si pe blogul personal liviualexa.ro


2. Publicarea hotararii ce se va pronunta in trei cotidiane centrale, timp de 5 zile consecutiv, incepand cu ziua urmatoare ramanerii definitive si irevocabile a acesteia pe cheltuiala paratilor;


3. Obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.


"Instanta retine ca angajarea raspunderii civile delictuale, asa cum este reglementata de art. 1357 si urm. Cod civil, presupune intrunirea cumulativa acelor patru conditii, respectiv fapta ilicita, prejudiciu, vinovatie si existenta raportului de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu".


"In opinia instantei, in speta nu sunt intrunite conditiile cumulative pentru angajarea raspunderii civile delictuale a paratului.
Instanta nu a putut identifica o fapta ilicita savarsita de parat. Acesta a publicat articolul reclamant in calitate de ziarist, exercitandu-si dreptul la libera exprimare", arata judecatorul in motivarea deciziei de respingere a plangerii lui Raed Arafat.


..."libertatea de exprimare a presei este mult mai larga decat libertatea de exprimare a altor persoane; in masura in care informatiile relatate in presa au o minima baza factuala, ele sunt justificate prin prisma libertatii de exprimare, nefiind admisa cenzurarea lor; fapta va fi justificata prin prisma libertatii de exprimare chiar daca informatiile nu exprima adevarul absolut, fiind suficient ca jurnalistul sa aiba o minima baza factuala".


Faptele prezentate in articol s-au dovedit ca au o baza factuala suficienta


"Apreciem ca paratul nu a savarsit o fapta ilicita prin publicarea articolului in disctie in Z.d.C. si blogul sau personal, caci si-a exercitat dreptul la libera exprimare, cu buna credinta, avand o baza factuala suficienta".


Apoi, nu este probata nici existenta a raportului de cauzalitate intre articolele reclamate si prejudiciul de imagine sustinut de reclamant.


Judecatorul a descoperit faptul ca in presa se scrisese despre acest subiect anterior.


"Articolele dateaza din 2014, in timp ce imprejurarile la care se refera au fost semnalate in articole de presa cu alti autori inca din anul 2012. De exemplu, in articolul Apropiatii lui R.A.D. , castiga toate contractele cu Statul , publicat in Gazeta de Cluj editia on line din 20 septembrie 2012 ( f. 52) , La A. ul laudat sa nu te duci cu ambulanta, ca are si el . De vanzare! Publicat in Vrancea Media in 03.10.2012″.


Magistratul a descoperit si comentariile rautacioase la adresa fondatorului SMURD din articolele publicate.


"Tema adusa in discutie in mass-media in anul 2012 legata de relatia reclamantului cu D. si imprejurarea ca aceasta societate comerciala, in mod suspect castiga frecvent licitatiile organizate de institutii de stat pentru furnizarea de echipamente medicale a facut din reclamant subiect de discutie , in urma acestor articole unele persoane au facut comentarii insultatoare la adresa reclamantului, a fost pusa la indoiala moralitatea acestuia, meritele sale".


In concluzie instanta de judecata apreciaza ca nu jurnalistul strica imaginea secretarului de stat prin articolul publicat.


"Intelegem omeneste ca este dureros pentru reclamant sa se vada terfelit de oameni care nu l-au cunoscut niciodata, care-i contesta munca si efortul de atatia ani, realizarile notorii in perfectionarea serviciului de urgenta din Romania, insa pentru a fi angajata raspunderea delictuala a paratului L.D.A.A. si a fi obligat la plata unor daune de 100.000 euro,trebuie probat fara urma de indoiala ca actiunile paratului si nu altele sunt cele care au dus la vatamarea imaginii reclamantului".


Magistratul respinge actiunea dupa ce nu a sesizat legatura dintre pretentii, autor si publicatie.


"Cum o astfel de dovada nu a fost facuta, actiunea reclamantului va fi respinsa ca nefondata fata de paratul L.A. si ca urmare a admiterii lipsei capacitatii de folosinta fata de paratul Z.D.C".


R O M A N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECTIA CIVILA
Dosar nr.
Cod operator de date cu caracter personal


SENTINTA CIVILA Nr.
Sedinta publica de la
Instanta este constituita din:
PRESEDINTE C.-V.B.
Grefier C.-G.H.


Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant R.A. si pe parat Z.D.C., parat L.A., avand ca obiect pretentii
La apelul nominal facut in sedinta publica, se constata lipsa partilor.
Procedura legal indeplinita.


S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,
Dezbaterile au avut loc la data de 11 decembrie 2014, pronuntarea hotararii fiind ulterior amanata prin incheierea de amanarea pronuntarii hotararii din data de 18 decembrie 2014, precum si prin incheierea de amanare a pronuntarii hotararii din data de 19 decembrie 2014, incheieri care fac parte integranta din prezenta hotararii.
Tribunalul retine cauza in pronuntare.


TRIBUNALUL


Asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea ce chemare in judecata inregistrata pe rolul instantei la data de 7 aprilie 2014, reclamantul R.A. a solicitat instantei in contradictoriu cu paratii, publicatia Z.D.C. si L.A., ca prin hotararea ce va pronunta, sa se dispuna:


1. Obligarea paratilor la plata sumei de 100.000 (una suta mii) EURO cu titlu de despagubiri civile pentru prejudiciul moral si de imagine creat urmare a afirmatiilor denigratoare facute la adresa reclamantului prin intermediul publicatiei Z.D.C. din data de 22.01.2014 precum si pe blogul personal liviualexa.ro


2. Publicarea hotararii ce se va pronunta in trei cotidiane centrale, timp de 5 zile consecutiv, incepand cu ziua urmatoare ramanerii definitive si irevocabile a acesteia pe cheltuiala paratilor;


3. Obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.


In motivarea cererii de chemare in judecata, reclamantul a aratat ca in data de 22.01.2014 ziaristul L.A. in cadrul ziarului Z. d. C. a scris un articol intitulat R.A. si D.V.G.- "baietii destepti" din sistemul de Urgenta.


In cadrul acestui articol s-au facut afirmatii neadevarate, privind pretinse fapte ilegale pe care le-ar fi savarsit precum si afirmatii defaimatoare si jignitoare la adresa sa. A scris „ Il acuz pe R.A. ca a patronat, de la inaltimea functiei sale "modeste" din Ministerul Sanatatii, crearea unui sistem ce mimeaza transparenta, dar, e perfect legal, s-a pus chezas in fata opiniei publice pentru a ajuta la crearea unui "baiat destept" in sistemul de urgenta romanesc.


Si R.A. este un "baiat destept". Chiar daca sunteti obisnuiti de presa sa credeti ca un "baiat destept" e ala care face milioanele de euro din banul public, eu cred ca "destept" este si cel care se "ingrijeste" de crearea mediului propice pentru tunuri.


R.A. si-a favorizat un amic vechi de 20 de ani, legitimand un sistem incredibil de ingenios, de legal si de eficient prin care SC D. SRL din Cluj, firma prietenului sau din studentie, D.V.G., a castigat pe tava contracte de zeci de milioane de euro din licitatii, furnizand sute de ambulante si de "proiecte speciale" catre SMURD.


Autorul mai relateaza in articol ca pentru aceasta ancheta, pe care a mai publicat-o pe blog acum doi ani a muncit aproape o saptamana. A discutat cu firme care au pierdut constant licitatii in fata D., a consultat insideri din sistemul de urgenta, a vorbit cu un ofiter dintr-un serviciu secret, cu un celebru avocat de penal, cu oameni din Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta din Bucuresti si Cluj, cu un oficial din apropierea subsecretarului de stat R.A., cu un om important din anturajul acestuia si iata ce a aflat.


Arata ca o declaratie interesanta a smuls de la un oficial cu rang inalt din PPL care mi-a spus: "O greseala enorma dupa demisie a fost ca R.A. a mintit opinia publica, a dezinformat-o, isterizand oamenii ca se intentioneaza desfiintarea sistemului de urgenta. Asta l-a suparat rau pe B., care era dispus sa treaca peste incident si sa se concentreze pe adoptarea reformei. Cum insa A. a insistat, am vaga premonitie ca domnul A. o sa o sfecleasca urat de tot Caci B. e obsedat sa faca aceste schimburi in sanatate. Nu m-as mira sa aiba inclusiv probleme cu Justitia (n.m. -A.)". Stim ce s-a intamplat apoi, B. i-a solicitat lui B. retragerea proiectul", gest ce a atras manifestatii de simpatie pentru medicul de origine palestiniana, ba chiar a asistat si la un pas inapoi din partea premierului care a dat de inteles fatis luni, 16 ianuarie 2012, ca A. se poate intoarce inapoi in minister, daca doreste, sau poate participa ca membru in comisia ce va pregati noul proiect al reformei in sanatate.


Afirmatiile publice mincinoase si deosebit de grave la adresa persoanei reclamantului, au fost facute cu incalcarea dispozitiilor art. 30 alin. (6) si 57 din Constitutia Romaniei, art. 54 din Decretul 31/1954 si art. 10 alin 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si i-au prejudiciat dreptul la imagine si la onoare si trebuie sanctionate in conformitate cu dispozitiile art. 1357 Cod civil si 1373 Cod Civil


In speta sunt indeplinite conditiile raspunderii delictuale, astfel:


1.1. Fapta ilicita, ca element al raspunderii civile delictuale, este „orice fapta prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv apartinand unei persoane. Principiul de drept obiectiv care este incalcat, este acela ca nimanui nu-i este permis sa aduca, prin fapta sa, vreo vatamare unei alte persoane, drepturilor subiective ale acesteia.
Fapta ilicita savarsita consta in aceea ca in cadrul acestui articol s-au facut afirmatii neadevarate privind pretinse fapte ilegale pe care le-ar fi savarsit precum si afirmatii defaimatoare si jignitoare la adresa sa .


Acestea imbraca forma unor imputari precise, care se circumscriu sferei ilicitului.
Afirmatiile precise si determinate, care o incrimineaza ca ar fi un om corupt sunt mincinoase si defaimatoare.
Cu privire la semnificatia termenilor folositi, analiza semantica si sintactica a acestora, nu lasa loc nici unui dubiu.
Il acuza pe R.A. ca a patronat, de la inaltimea functiei sale "modeste" din Ministerul Sanatatii, crearea unui sistem ce mimeaza transparenta, dar, e perfect legal, s-a pus chezas in fata opiniei publice pentru a ajuta Ia crearea unui "baiat destept" in sistemul de Urgenta romanesc.


Si R.A. e un "baiat destept". Chiar daca sunteti obisnuiti de presa sa credeti ca un "baiat destept" e ala care face milioanele de euro din banul public, eu cred ca "destept" este si cel care se "ingrijeste" de crearea mediului propice pentru tunuri.


O sa demonstrez in cele ce urmeaza ca R.A. si-a favorizat un amic vechi de 20 de ani, legitimand un sistem incredibil de ingenios, de legal si de eficient prin care SC D. SRL din Cluj, firma prietenului sau din studentie, D.V.G., a castigat pe tava contracte de zeci de milioane de euro din licitatii, furnizand sute de ambulante si de "proiecte speciale" catre SMURD.


Pentru aceasta ancheta, pe care a mai publicat-o pe blog acum doi ani, a muncit aproape o saptamana. A discutat cu firme care au pierdut constant licitatii in fata D., a consultat insideri din sistemul de urgenta, a vorbit cu un ofiter dintr-un serviciu secret, cu un celebru avocat de penal, cu oameni din Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta din Bucuresti si Cluj, cu un oficial din apropierea subsecretarului de stat R.A., cu un om important din anturajul acestuia, iata ce a aflat.


O declaratie interesanta a smuls de la un oficial cu rang inalt din PPL care mi-a spus: "O greseala enorma (lupa demisie a fost ca R.A. a mintit opinia publica, a dezinformat-o, isterizand oamenii ca se intentioneaza desfiintarea sistemului de urgenta.


Asta l-a suparat rau pe B.. care era dispus sa treaca peste incident si sa se concentreze pe adoptarea reformei Cum insa A. a insistau a vaga premonitie ca domnul A. o sa o sfecleasca urat de tot Coci B. e obsedat sa faca aceste schimbari in sanatate. Nu m-as mira sa aiba inclusiv probleme cu Justitia". Stim ce s-a intamplat apoi: B. i-a solicitat lui B. retragerea proiectului, gest ce a atras manifestatii de simpatie pentru medicul de origine palestiniana, ba chiar a asistat si la un pas inapoi din partea premierului care a dat de inteles fatis luni, 16 ianuarie 2012, ca A.se poate intoarce inapoi in minister, daca doreste, sau poate participa ca membru in comisia ce va pregati noul proiect al reformei in sanatate.


Analiza sintactica arata ca paratii au inteles sa dea acestor termeni semnificatia mai sus aratata, astfel incat, in context, afirmatiile lor capata continutul unor acuzatii punctuale, care daca ar fi adevarate ar atrage raspunderea sa penala


1.2. In speta, afirmatiile paratilor incalca urmatoarelor norme:
- art. 30 alin 6 din Constitutie privind libertatea de exprimare, potrivit caruia: libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine".


- art. 57 din Constitutie, privind exercitarea drepturilor si a libertatilor, potrivit caruia, „Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.


- art. 10 alin (2) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului potrivit caruia exercitarea libertatii de exprimare „comporta indatoriri si responsabilitati, poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru (....) protectia reputatiei sau a drepturilor altora, (...)
Afirmatiile paratilor au avut drept consecinta incalcarea dreptului la onoare si reputatie,la imagine consfintit de textele la care a facut mai sus referire.


II. Vinovatia


Este fara indoiala ca paratul a avut reprezentarea clara a gravitatii faptelor imputate - pe de o parte - si a consecintelor acestei imputari in plan public - pe de alta parte si ca ele au fost facute cu vinovatie.
In doctrina se arata ca distinctia dintre fapta ilicita, care reprezinta manifestarea exterioara a constiintei si vointei autorului si atitudinea psihica pur interioara fara de fapta sa, fata de propriul sau comportament exteriorizat este nu numai posibila, dar si necesara. Cand este analizata vina celui care a cauzat prejudiciul, preocuparea este cu privire la latura subiectiva a faptei.


III. Prejudiciul


- Prejudiciul, ca element al raspunderii civile delictuale, consta in rezultatul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite savarsita de o alta persoana.
In speta, vorbim de un prejudiciu moral cert, actual, produs la momentul savarsirii faptei ilicite de catre parata. Imaginea si reputatia reclamantului au fost prejudiciate prin acuzatiile nefondate, mincinoase ale paratilor, aceasta cu atat mai mult cu cat tirajul ziarului este unul semnificativ .
In speta, existand o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, aceasta angajeaza raspunderea civila delictuala.
Constiinta ca fapta ilicita nu ramane nesanctionata, ci atrage dupa sine obligatia de dezdaunare, este de natura a indeplini o functie educativa, deci sociala, de prevenire a producerii unor astfel de fapte.
Recunoasterea unui drept la despagubire nu se poate explica decat prin vointa de a oferi o satisfactie care poate contrabalansa efectul vatamarii, fara a-1 face sa dispara si fara ca aceasta satisfactie echitabila sa aiba corespondenta cu prejudiciul.
Doctrina romaneasca clasica si jurisprudenta au promovat in baza reglementarii oferite de art. 998 Cod civil-teza repararii banesti a daunelor morale. S-a statornicit un sistem mixt de reparare a daunelor morale, ce cuprinde masuri patrimoniale (banesti) care se aplica singure sau prin cumulare cu masuri nepatrimoniale, cum ar fi de exemplu publicarea hotararii judecatoresti de condamnare a autorului daunei.


IV. Legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu


- Codul civil impune la art. 1375 Cod Civil cerinta ca intre fapta ilicita si prejudiciu sa fie un raport de cauzalitate, in sensul ca, acea fapta sa fi provocat acel prejudiciu.
Dovada faptului ca exista o legatura de cauzalitate directa, este aceea ca „articolul" despre persoana reclamantului, a fost ulterior preluata de agentiile de stiri si publicatiile online, asa cum rezulta din extrasele aparute pe Internet si atasate prezentei cereri.


V. Consideratii privind jurisprudenta C.E.D.O. In materia libertatii de exprimare in jurisprudenta C.E.D.O. exista o distinctie fundamentala intre expunerea faptelor si formularea judecatilor de valoare. Astfel, in cazul Lingem c. Austria, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a stabilit existenta unei distinctii fundamentale intre:


a) expunerea unor fapte, care au un efect sporit de convingere, dar necesita, in acelasi timp demonstrarea corespunderii lor realitatii.


b) formularea de opinii, care este legata de perceperea subiectiva a realitatii si de aceea este imposibil a se demonstra daca ele corespund realitatii.


De aceea, in raport de prevederile art. 10 alin 2 din CEDO, fapta paratilor nu este protejata si trebuie sanctionata prin repararea prejudiciului cauzat.
Pentru motivele aratate solicita admiterea actiunii.


Paratul A.L.D.A. a formulat intampinare la cererea de chemare in judecata, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata si obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.


In motivarea pozitiei sale procesuale, paratul a formulat urmatoarele aparari de fapt si de drept:
In fapt, reclamantul a aratat ca articolul intitulat „R.A. si D.V.G. „baietii destepti" din sistemul de urgenta" redactat de parat contine multiple afirmatii neadevarate la adresa acestuia, care ii cauzeaza un semnificativ prejudiciu de imagine, fiind intrunite toate elementele raspunderii civile delictuale - fapta ilicita, constand in incalcarea dispozitiilor art. 30 alin. (6) si 57 din Constitutie si art. 10 alin. (2) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, vinovatia, prejudiciul si raportul de cauzalitate dintre fapta juridica ilicita si prejudiciul efectiv suferit de reclamant.


Fata de acestea, apreciaza ca cererea de chemare in judecata este neintemeiata, neputand fi identificat in primul rand un prejudiciu moral ca urmare a publicarii articolului in discutie de catre parat, care, avand la baza jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, este pe deplin justificat de libertatea de exprimare a presei si in special de calitatea de persoana publica a reclamantului.


Astfel, se vor arata argumentat motivele pentru care, in primul rand, majoritatea afirmatiilor din cuprinsul articolului intitulat „R.A. si D.V.G. - „baietii destepti" din sistemul de urgenta au fost publicate in presa inca inainte de data de 22 ianuarie 2014, iar, pe de alta parte, reclamantul nu poate proba ca un eventual prejudiciu de imagine s-ar datora acestui articol, date fiind alte articole defaimatoare publicate la adresa lui in aceeasi perioada. In continuare, chiar si trecand peste aspectele evidentiate anterior, se va arata ca toate informatiile publicate in cuprinsul articolului in discutie au o baza factuala suficienta pentru a fi justificate din perspectiva jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului in materia libertatii de exprimare.


A. Referitor la existenta unor articole in presa cu privire la reclamant, cuprinzand aceleasi informatii ca si articolul intitulat „R.A. si D.V.G. - „baietii destepti" din sistemul de urgenta" si anterioare acestui articol, precizeaza urmatoarele:
Astfel cum se poate observa cu usurinta din lecturarea cererii de chemare in judecata, dar si a articolului intitulat „R.A. si D.V.G. - „baietii destepti" din sistemul de urgenta", acesta vizeaza in principal relatia dintre reclamant si D.V.G., asociat in cadrul societatii comerciale D. S.R.L., societate care a castigat multiple licitatii publice privind achizitionarea de ambulante, licitatii in cadrul carora R.A. a facut parte din comisia de evaluare. Practic, relatia dintre reclamant si D.V.G. se fundamenteaza pe donatiile facute de D.V.G. in favoarea Fundatiei pentru SMURD si a Societatii de Medicina de Urgenta si Catastrofa din Romania (SMUCR), in care reclamantul are calitatea de presedinte al Consiliului Director.
Este de remarcat ca aceasta relatie de interese, dar si elementele legate de castigarea unor multiple licitatii publice de catre D. S.R.L. a fost dezbatuta in presa cu mult timp inainte de publicarea articolului in discutie de catre parat, sens in care indica, cu titlu exemplificativ, urmatoarele articole din presa online, pe care le anexam prezentei:


1. Prin articolul intitulat „Asociatia Sud Est pentru Situatii de Urgenta cumpara ambulante de 60 miliarde lei de la prietenul lui R.A.", publicat la data de 24 septembrie 2012 pe website-ul www.replicaonline.ro, se arata ca D.V.G., asociat al D. S.R.L. si considerat unul din baietii destepti ai sanatatii, se bazeaza pe doua atuuri formidabile in afacerile sale ..."Al doilea atu al milionarului D.G. este relatia de o viata pe care o are cu intemeietorul, mentorul si patronul spiritual a ceea ce inseamna SMURD in Romania, R.A.. G. si A. au fost colegi la Facultatea de Medicina, afaceristul fiind primul sponsor al SMURD-ului, infiintat de A. in Targu Mures. Ulterior, relatia de prietenie dintre cei doi s-a transformat intr-una extrem de banoasa pentru G. ..."


2. Totodata, prin articolul intitulat „Viata nestiuta a lui R.A.- Ambulantele SMURD, o miza de zeci de milioane de euro", publicat la data de 11 ianuarie 2012 pe website-ul www.evz.ro, se precizeaza ca „Intre cei doi (R.A.si D.V.G.), exista o stransa legatura de prietenie care a fost cimentata in anii 90, cand R.A. punea bazele la Targu Mures a primului serviciu de urgenta SMURD.
Conform unor surse din Ministerul Sanatatii, R.A. a facut parte din numeroase comisii care stabileau necesitatile pentru diferite situatii de urgenta, in timp ce licitatiile ulterioare erau castigate de D. S.R.L., pe baza unor caiete de sarcini care nu permiteau, in final, decat unei singure firme sa participe la aceste proceduri de achizitii pe bani publici.
Prin urmare, fata de articolele anterior citate, in mod evident toate informatiile legate de prietenia existenta intre reclamant si D.V.G., dar si de modalitatea in care au fost castigate nenumarate licitatii publice de societatea comerciala D. S.R.L. existau deja in presa, cu mult inainte de publicarea articolului intitulat „R.A. si D.V.G.- „baietii destepti" din sistemul de urgenta" de catre parat. Acest element are o importanta deosebita din perspectiva prejudiciului suferit de reclamant, dar si a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu, ca si conditii ale raspunderii civile delictuale, astfel cum se va arata in cele ce urmeaza.


Practic, din perspectiva prejudiciului de imagine adus reclamantului, in mod evident, in masura in care acesta a existat, el s-a nascut la data publicarii in presa a acestor prime articole citate anterior (care au exploatat primele relatia dintre D.V.G. si R.A.) si nu la data publicarii articolului semnat de parat, care, in esenta, a preluat informatii mai vechi din presa. Simpla preluare si sintetizare a unor informatii publicate anterior nu este susceptibila de a genera un nou prejudiciu de imagine pentru reclamant, cat timp nu s-a dovedit, anterior publicarii articolului de catre parat, faptul ca aceste informatii nu corespundeau adevarului.


Mai mult, existenta acestor articole anterioare pe aceeasi tema, pune in mod grav sub semnul indoielii existenta unui raport de cauzalitate intre publicarea articolului in discutie de parat si pretinsul prejudiciu de imagine suferit de reclamant. Practic, in mod clar, in masura in care a existat un prejudiciu de imagine, el nu s-a datorat articolului intitulat „R.A. si D.V.G. „baietii destepti" din sistemul de urgenta", intrucat acesta nu a fost primul articol care a evidentiat existenta unui posibil conflict de interese legat de modalitatea in care D. S.R.L. a castigat nenumarate licitatii publice. Mai mult, chiar si sintagma de „baiat destept" atribuita reclamantului s-a regasit in cuprinsul articolelor din presa anterior citate, parat limitandu-ma la a rezuma doar aspecte deja aduse la cunostinta publicului cu mult timp in urma.


B) Cu privire la existenta altor articole din presa defaimatoare la adresa reclamantului, publicate in aceeasi perioada cu articolul intitulat „R.A. si D.V.G.- „baietii destepti din sistemul de urgenta" cu perioada publicarii articolului in discutie de catre parat, prin care a rezumat informatii anterioare din presa cu privire la reclamant, nu a fost una intamplatoare, intrucat in luna ianuarie 2014 au existat numeroase articole in presa cu privire la modalitatea in care R.A. a inteles sa gestioneze localizarea victimelor accidentului aviatic din muntii Apuseni. In cuprinsul tuturor acestor articole reclamantul este prezentat intr-o lumina deloc favorabila, opinia publica (regasita in cuprinsul comentariilor articolelor) fiind dezaprobatoare cu privire la comportamentul sau.
Sintetizand, aminteste urmatoarele articole publicate cu privire la reclamant, cu citate corespunzatoare care reflecta perfect modalitatea in care acesta era privit de opinia publica:


1. Prin articolul intitulat „R.A. a luat apucaturi de Romania", publicat la data de 28 ianuarie 2014 pe website-ul www.cotidianul.ro, se ironizeaza modalitatea in care R.A. a identificat persoanele responsabile de gasirea tardiva a victimelor accidentului aviatic - „Ajuns, insa, acasa, doctorul R.A. si-a permis luxul de a face ce nimeni nu indraznise: sa-l acuze pe doctorul Z., singurul ramas aproape intreg dupa prabusirea de la 2000 metri, ca a indicat niste coordonate incomplete celor care cautau epava. Cum naiba i-a trecut prin minte o asemenea enormitate? .... Si, uite-asa, A. a devenit ca oricare dintre noi. Din simbolul care era acum doi ani, cand toata tara a iesit in strada pentru a-l sustine in batalia cu T.B., R.A. a devenit acum un adevarat smecher de Romania ..."


2. Articolul intitulat „80 minute cumplite din viata lui R.A.", publicat la data de 24 ianuarie 2014 pe website-ul www.nasul.tv, este un alt exemplu in care imaginea reclamantului a fost prejudiciata, fiind relevate aspecte precum ascunderea a 80 minute din activitatea SMURD pe parcursul operatiunii de salvare care a avut Ioc cu ocazia accidentului aviatic, minute care ar fi fost esentiale pentru localizarea victimelor accidentului.


3. Un ultim exemplu este cel al articolului intitulat „Un sistem in care nu salvatorii conteaza, ci falsii eroi (R.A. e unul dintre acesti eroi de carton)", publicat la data de 23 ianuarie 2014 pe website-ul www.sareinochi.com, din care se va cita aspectele relevante cu privire la persoana reclamantului - „Lui R.A.si lui supravietuirea celor cinci medici nu le-a cazut bine. Cum
s-ar mai fi pozat ei langa aparatul cazut sau cum ar fi organizat ei din studiourile televiziunilor coborarea trupurilor neinsufletite si transportate in Bucuresti. Ei ar fi fost eroii...A.a demonstrat ca el este un salvator al mortilor. Un cioclu care traieste in impostura, laudandu-se ca este parintele SMURD...".


Prin urmare, comparand data publicarii acestor articole si data publicarii articolului cu privire la reclamant de catre parat, se poate cu usurinta observa ca este vorba de aceeasi perioada (sfarsitul lunii ianuarie 2014), perioada in care prin mai multe articole din presa (avand teme complet diferite) s-au afirmat aspecte mai putin favorabile cu privire la reclamant. In aceste conditii, nu se poate determina cu certitudine existenta unui raport de cauzalitate intre un eventual prejudiciu de imagine suferit de R.A .si publicarea articolului intitulat „R.A.si D.V.G.- „baietii destepti" din sistemul de urgenta", fiind in egala masura posibil ca acest eventual prejudiciu sa se datoreze oricaruia dintre articolele mentionate anterior, care fac referire la accidentul aviatic din Apuseni.
Mai mult, este de remarcat faptul ca articolul redactat de parat cu privire la reclamant nu a fost susceptibil de a schimba perceptia opiniei publice cu privire la acesta, aspect care rezulta in primul rand din comentariile articolului, scrise de mai multi cititori ai publicatiei Z.D.C., printre care aminteste:


„Sincer, avand prieteni in sistem si oameni care au fost salvati de A., ar trebui sa fie cu totii recunoscatori pentru ce a facut el pentru noi vis a vis de sistemul de urgenta. Daca toti politicienii ar fi ca el, noi acum a fi avut alta pozitie in Europa si alt trai de viata in Romania..."


„Foarte multa inflamare in comentarii, desi se scrie clar ca R.A. nu a luat spaga. Singura chestie posibil gresita mi se pare presiunea pusa la un moment dat de A.. Desi, pornind de la o relatie veche existenta deja, cu un furnizor devenit traditional, sunt curios sa il vad pe cel care nu ar fi intrebat macar ce se intampla. Daca sumele aveau mai putine cifre, nici nu se ridicau semne de intrebare"; „Hai lasa - mai bine facem si noi 2% din ce a facut A. prin Romania apoi sa comentam".
Comentariile citate anterior sunt doar unele din multiplele astfel de comentarii, care, in pofida articolului redactat de parat, releva o parere foarte buna despre activitatea reclamantului in cadrul S.M.U.R.D. In aceste conditii, nu este doar profund pusa sub semnul intrebarii existenta unui raport de cauzalitate in speta, fiind evident si faptul ca imaginea reclamantului nu a fost deloc prejudiciata ca urmare a articolului „R.A. si D.V.G. -„baietii destepti" din sistemul de urgenta", ceea ce determina neintrunirea in speta a tuturor conditiilor raspunderii civile delictuale.


C) In continuare, arata ca si daca s-ar trece peste sustinerile noastre anterioare privind lipsa prejudiciului si a raportului de cauzalitate, la o analiza mai atenta a articolului in discutie se poate observa ca acesta a avut o baza factuala suficienta pentru ca fapta sa fie perfect legitima din perspectiva jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului:
Asadar, libertatea de exprimare, fiind o valoare necesara in orice societate democratica, are nu doar o valoare constitutionala, ci este recunoscuta si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de Codul civil, in contextul capitolului privind apararea drepturilor nepatrimoniale.


Astfel, avand in vedere ca particularitatile oricarei actiuni in raspundere civila delictuala fundamentata pe un prejudiciu de imagine sunt regasite in dispozitiile art. 72 si 73 din Noul Cod civil, este imperativ necesara analizarea prevederilor art. 75 din cuprinsul aceluiasi act normativ, in conformitate cu care: (1) Nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte.
(2) Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune." Asadar, in masura in care se aduce atingere reputatiei si imaginii unei persoane, dar aceasta atingere este in acord cu legea, Constitutia sau pactele internationale privind drepturile omului, fapta nu justifica atragerea raspunderii civile delictuale.
In speta, publicarea articolului intitulat „R.A. si D.V.G. -„baietii destepti" din sistemul de urgenta" nu e o fapta contrara ordinii juridice, fiind pe deplin justificata de libertatea de exprimare a presei, care este deosebit de larga, in deplin acord cu atributul acesteia de „caine de paza al democratiei", conferit de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Arata, astfel, ca in materia Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale este protejata, prin dispozitiile art. 10, libertatea de exprimare - „Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica Statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare."


In mod constant, din jurisprudenta Curtii se pot desprinde doua idei fundamentale pe deplin aplicabile in prezenta speta:
1) Libertatea de exprimare a presei este deosebit de larga, fiind rareori admisa cenzurarea acesteia
Cu prilejul cauzei Cornelia Popa contra Romania, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca a fost incalcat art. 10 din Conventie prin hotararile instantelor romane prin care un ziarist a fost obligat la plata unor daune interese pentru publicarea unui articol legat de atitudinea unui judecator, contrara deontologiei profesiei, intrucat masura nu era necesara intr-o societate democratica.


In concret, Curtea a retinut ca „Libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esentiale ale unei societati democratice, una dintre conditiile primordiale ale evolutiei sale si ale dezvoltarii fiecarei persoane. Sub rezerva art. 10 § 2. aceasta este valabila nu numai pentru informatiile sau ideile "acceptate ori considerate drept inofensive sau indiferente, ci si pentru cele care lovesc, socheaza sau nelinistesc: aceasta este dorinta pluralismului, tolerantei si mentalitatii deschise, fara de care nu exista societate democratica.... in acest context, expresiile folosite de reclamanta in articolul sau cu privire la judecatorul Curtii Constitutionale nu pot fi considerate, potrivit Curtii, drept afirmatii in mod deliberat calomnioase, ci drept echivalentul unei libertati jurnalistice ce include si posibila recurgere la o anumita doza de exagerare, chiar de provocare".


Totodata, in cauza Savitchi contra Moldova, un jurnalist a publicat un articol intr-un ziar prin care a fost criticata vehement actiunea unui politist cu ocazia unui accident rutier, fiind obligat la plata unor daune morale pentru prejudiciu] de imagine adus politistului. Curtea a statuat ca „Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice, iar protectia care trebuie acordata presei este de o importanta deosebita. Chiar daca presa nu trebuie sa depaseasca limitele stabilite inter alia in scopul „protectiei reputatiei sau drepturilor altor persoane", este, totusi, sarcina ei sa comunice informatii si idei de interes public. Presa are nu doar sarcina de a comunica astfel de informatii si idei: publicul, de asemenea, are dreptul de a le primi. Altfel, presa nu ar putea sa joace rolul sau vital de „caine de paza public. Curtea considera ca deoarece este vorba de libertatea presei, autoritatile moldovenesti au beneficiat de o marja de apreciere mai putin larga atunci cand au decis daca a existat o „necesitate sociala impetuoasa" pentru ingerinta in dreptul reclamantului la libertatea de exprimare".
Hotararile Curtii mentionate anterior nu au caracter singular, fiind constanta jurisprudenta Curtii in ceea ce priveste existenta unei largi libertati de exprimare in cazul presei, care se reflecta cel putin si in urmatoarele hotarari: cauza Bugan contra Romania, cauza Cumpana si Mazare contra Romaniei, s.a.


Din cuprinsul tuturor acestor hotarari se poate observa ca pozitia constanta a Curtii este in sensul in care se confera presei o libertate mai larga de exprimare, intrucat aceasta are nu doar dreptul de a publica informatii de interes public, ci si obligatia de a publica astfel de informatii, fiind admisa o oarecare doza de exagerare, mai ales in situatiile in care informatiile publicate nu privesc aspecte ce tin de viata privata a unei persoane.


Totodata, un aspect necontestat in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului este faptul ca, in masura in care informatiile relatate in presa au o minima baza factuala, ele sunt justificate prin prisma libertatii de exprimare, nefiind admisa cenzurarea lor.
Raportand acest principiu la situatia din speta, urmeaza sa arate argumentat motivele pentru care toate informatiile publicate in cuprinsul articolului „R.A. si D.V.G.- „baietii destepti" din sistemul de urgenta" au o baza factuala suficienta pentru a fi inlaturata existenta unei fapte juridice ilicite:
Astfel, se vor indica punctual afirmatiile cuprinse in articolul publicat de parat si dovezile corespunzatoare potrivit carora aceste aspecte corespund adevarului:


1. Societatea comerciala D. S.R.L., in care D.V.G. are calitatea de asociat, a castigat nenumarate licitatii publice privind achizitionarea de ambulante:
Astfel cum rezulta din inscrisurile anexate actiunii , respectiv extrase de pe website-uri de profil in materia licitatiilor publice, societatea comerciala D. S.R.L. a fost castigatorul unui numar foarte mare de licitatii privind achizitionarea de ambulante, valoarea contractelor atribuite fiind una considerabila. Mai mult, aceste extrase sunt susceptibile de a proba si faptul ca D. S.R.L. a fost singurul participant la licitatiile publice organizate care a trimis o oferta admisibila, ceea ce confirma modalitatea in personam in care au fost redactate caietele de sarcini si conditiile de participare la licitatie.


2. Existenta unei legaturi intre D.V.G./D. S.R.L. si reclamantul R.A.- aceasta legatura este pe deplin confirmata de faptul ca
D. S.R.L. se regaseste printre principalii parteneri ai fundatiei SMURD (fundatie al carui presedinte este reclamantul) aspect care rezulta la o simpla consultare a website-ului www.smurd-cluj.ro, sectiunea sponsori/parteneri, din care anexam un extras prezentei intampinari.
Pentru a dovedi in afara oricarui dubiu relatia dintre D.V.G./D. S.R.L. si reclamant, solicita si emiterea unei adrese catre Fundatia pentru SMURD prin care sa i se solicite acesteia indicarea tuturor sponsorilor fundatiei, persoane fizice si juridice, in perioada 2008-2013.


3. Participarea reclamantului in multiple comisii de licitatii privind achizitionarea de ambulante, veridicitatea acestei afirmatii intelege sa o probeze atat prin interogatoriul reclamantului, cat si prin solicitarea de emitere a unei adrese catre Ministerul Sanatatii, cu mentiunea de a comunica componenta
comisiei de evaluare in cadrul procedurilor de achizitie publica pentru ambulante
castigate de D. S.R.L.


2) Un al doilea principiu recunoscut de jurisprudenta CEDO este cel potrivit caruia libertatea de exprimare, in masura in care intra in concurs cu dreptul Ia viata privata, este mult mai larga in cazul persoanelor publice.
In cauza Standard Verlags GMBH si Krawagna-Pfeifer contra Austria, ideea de baza care se desprinde din considerentele hotararii este cea potrivit careia art. 10 din Conventie (care priveste libertate de exprimare, astfel cum a aratat anterior), permite si publicarea unor texte ce pot aduce atingere demnitatii unei persoane, daca subiectul este de interes public si a fost tratat cu buna-credinta.
Totodata, aceeasi idee principala se desprinde si din cauza Verlagsgruppe News Gmbh contra Austria intrucat se considera ca in masura in care o persoana are calitatea de persoana publica, pe de o parte, aceasta nu poate beneficia de acelasi nivel de protectie a vietii private si de familie ca si restul persoanelor iar, pe de alta parte, orice exagerari in presa sunt mai usor admisibile in considerarea faptului ca informarea satisface o exigenta fundamentala in orice societate democratica, respectiv dreptul cetatenilor de cunoaste orice aspecte de interes public, pentru a reactiona in mod adecvat in fata unor comportamente necorespunzatoare ale persoanelor de interes public.


Mai mult, intotdeauna analiza necesitatii unei sanctionari intr-o societate democratica pentru publicatii din presa care ar putea aduce atingere dreptului la imagine al unei persoane este strans legata de conditia proportionalitatii masurii de sanctionare. Asadar, trebuie puse in balanta, pe de o parte, dreptul cetatenilor de a fi informati cu privire la evenimente de interes public si modalitatea in care persoanele de interes public le gestioneaza problemele si, pe de alta parte, gradul in care au fost aduse oarecare atingeri dreptului la imagine al unei persoane.


In speta, in cazul articolului intitulat „R.A. si D.V.G.- „baietii destepti" din sistemul de urgenta", se apreciaza ca in vederea satisfacerii exigentei dreptului la informare al cetatenilor este justificata o oarecare doza de exagerare, extrapolata de catre reclamant cu rea-credinta la ideea conform careia toate acuzatiile aduse ar fi susceptibile de a-i atrage raspunderea penala, aspect care atrage caracterul nefondat al cererii de chemare in judecata care face obiectul prezentului dosar.
De asemenea, este de remarcat faptul ca, din moment ce intreg articolul vizeaza calitatea de persoana publica a reclamantului si aspecte de interes general legate de multiplele functii pe care le detine, in mod logic libertatea de exprimare este mult mai larga decat daca ar fi tratate aspecte care tin de viata privata a acestuia, astfel incat si din acest punct de vedere libertatea de exprimare ar justifica pe deplin publicarea articolului in discutie de catre parat.


In final, arata ca, contrar sustinerilor reclamantului din cuprinsul cererii de chemare in judecata, prin articolul intitulat - R.A. si D.V.G.- „baietii destepti" din sistemul de urgenta, acesta nu a fost in niciun moment acuzat in mod direct de savarsirea infractiunii de conflict de interese, aspect care se poate observa cu usurinta la o simpla lecturare a articolului. Practic, paratul a aratat doar ca faptele reclamantului, din perspectiva sa (deci, o judecata de valoare), sunt imorale, revenind procurorilor sarcina de a decide in ce masura sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese. De altfel, acest articol nu prezinta doar aspecte negative legate de activitatea publica a reclamantului, fiind recunoscute deopotriva meritele sale in cadrul sistemului medical de urgenta din Romania. Considera ca opinia publica este cea care, in fata unor informatii factuale clare, poate sa-si formeze singura opinia cu privire la reclamant, fiind datoria principala a presei doar atragerea atentiei cu privire la orice suspiciuni care, daca ar fi confirmate, ar fi contrare valorilor democratice pe care le promovam.


D) Cu privire la cuantumul daunelor morale solicitate prin cererea de chemare in judecata
In ceea ce priveste daunele morale, arata ca, astfel cum s-a statuat si in doctrina, „daca prejudiciul nu este susceptibil de evaluare baneasca, el este un prejudiciu moral. Astfel este, de exemplu, atingerea adusa onoarei sau demnitatii unei persoane." Referitor la cuantumul daunelor morale solicitat (respectiv suma de 100.000 Euro), in jurisprudenta s-a statuat ca „nu se poate apela la probe materiale, judecatorul fiind singurul care, in raport cu consecintele, pe oricare plan, suferite de partea civila, trebuie sa aprecieze o anumita suma globala".


Fata de acestea, in masura in care, in pofida tuturor celor expuse anterior, instanta va aprecia intemeiata cererea de chemare in judecata, solicita sa observe caracterul disproportionat al cuantumului daunelor morale solicitate in raport cu gravitatea faptei si cu consecintele acesteia , (fiind deosebit de relevant sub acest aspect faptul ca opinia publica nu s-a schimbat cu privire la reclamant ulterior publicarii articolului de catre parat), avand in vedere si orientarea actuala din practica judiciara, in sensul in care pentru prejudicii aduse onoarei sau demnitatii unei persoane cuantumul daunelor morale nu a fost unul ridicat.
Mai mult, considera ca nu se impune acordarea unor despagubiri intr-un cuantum atat de mare nici din perspectiva faptului ca activitatea presei si libertatea de exprimare, ca valori fundamentale in orice societate democratica ar fi descurajate in publicarea oricaror articole care prezinta intr-o lumina nefavorabila persoanele publice, ceea ce sub nicio forma nu poate fi acceptat.
In considerarea tuturor aspectelor invocate, solicita respingerea cererii de chemare in judecata ca nefondata, cu acordarea cheltuielilor de judecata.


Analizand probatoriul administrat in cauza, tribunalul retine urmatoarea stare de fapt:
In cuprinsul actiunii reclamantul a sustinut ca in articolului publicat de paratul L.D.A.A. in publicatia Z.D.C. din 22 ian. 2014 si pe blogul sau personal, au fost facute afirmatii denigratoarea cu privire la persoana sa, care i-au adus atingere reputatiei, onoarei si demnitatii. In editia din 22 ianuarie 2014 a Z. d. C., publicatie on line, ziaristul L.D.A.A., parat in cauza, a publicat articolul intitulat „ R.A.si D.V.G.- „ baietii destepti" din sistemul de urgenta.
Textul articolului publicat pe blog este depus la fila vol I dosar iar editia din 25 ianuarie 2014 a publicatiei Z.D.C. in care a fost publicat acest articol este depus la fila 232 vol. III dosar.


Vom reda mai jos extrase din aceste articole.
„ Niste familii se pregatesc sa isi inmormanteze mortii, niste medici ii multumesc lui Dumnezeu ca au scapat cu viata din accidentul aviatic de la Cluj.
Un asemenea eveniment are insa insemnatatea lui. Doar sacrificiul uman al celor decedati poate reporni morisca intrebarilor grele despre sistemul medical romanesc, care nu se reformeaza nici pace de 25 de ani. Abia acum o ancheta jurnalistica are valoare, caci poate deschide si mai mult mintea opiniei publice furioase.
Au murit doi oameni ce incercau sa salveze vieti. Unii cauta vinovati, altii cer demisii. Eu mi-am propus sa va spun inca o data o poveste veche. Mi-am amintit de ea pe 7 ianuarie , citind o stire aparent banala: un Mitsubishi a ajuns sub remorca unui TIR, in urma unui accident produs in zona Metro din comuna clujana Floresti. Soferul a scapat ca prin minune, desi masina sa, o bomba pe roti cu caracteristici de raliu, a fost pur si simplu decopertata in urma accidentului .
Soferul de pe Mitsubishi era om de afaceri, D.V.G., directorul firmei D., o firma minune care a vandut pana acum catre ministerul Sanatatii peste 1300 de ambulante si care castiga licitatii pe banda rulanta in intreaga Romanie.
Din fericire, G. nu a fost nevoit sa foloseasca ambulantele pe care le-a livrat. Norocul lui!
Dar G. si, asa cum voi arata mai jos, prietenul sau, R.A., sfantul neprihanit al sistemului de urgenta, sunt actorii unei mascarade incredibile pe bani publici. Scotand in fata argumentul de necontestat ca Romania trebuie umpluta de ambulante pentru a imbunatatii timpii de reactie in caz de urgenta, A. l-a umplut pe amicul sau, D.V.G., de zeci de milioane de euro.
A. este presedinte al Fundatiei pentru SMURD si presedinte al Societatii de Medicina de Urgenta si Catastrofa din Romania ( SMUCR). Aceste entitati au avut relatii de afaceri cu D.V.G., patronul firmei D. SRL din Cluj, care a furnizat peste 1200 de ambulante Ministerului Sanatatii, dar care a si facut donatii de peste doua milioane de lei celor doua fundatii mentionate mai sus.
R.A. a fost acuzat ca a facut parte din comisiile formate la nivelul Ministerului Sanatatii pentru achizitionarea ambulantelor de la firma D. SRL. In aceasta situatie, R.A. ar fi putut fi incadrat la infractiunea de conflict de interese. Potrivit Codului penal, prin conflict de interese se intelege" fapta unui functionar public care in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani".
Fundatia pentru SMURD are sediul la Targu Mures si a devenit cunoscuta dupa campania de presa prin care romanii erau indemnati sa directioneze doi la suta din impozitul pe profit in conturile acesteia.
R.A. a inceput sa figureze din anul 2011 pe statul de plata al Fundatiei pentru SMURD, iar potrivit evidentelor fiscale, in perioada martie-august a castigat suma de 13.125 lei. La acea vreme medicul a refuzat sa faca orice comentariu pe aceasta tema.
Interesant este ca omul de afaceri , V.G., care a castigat contracte grele cu Ministerul Sanatatii, a donat sume importante catre Fundatia pentru SMURD: 2008- D. SRL are o relatie de afaceri cu Fundatia pentru SMURD servicii in valoarea de 433.000 lei.
2009 D. SRL are o relatie de afaceri cu Fundatia pentru SMURD servicii in valoare de 1,1 milioane lei
2010 - D. SRL are o relatie de afaceri cu Fundatia pentru SMURD servicii in valoare de 470.000 lei.
Si Societatea de Medicina de Urgenta si Catastrofa din Romania (SMUCR), patronata tot de medicul palestinian, a primit bani de la societatea D. SRL. Suma incasata in 2007 se ridica la 882.000 lei.
Activitatea SMUCR Targu Mures, patronata de R.A. este strans legata de activitatea Fundatiei pentru SMURD. In luna august 2011, cele doua entitati au emis un comunicat de presa comun prin care anuntat ca "vor sponsoriza participarea unui numar de 80-100 de persoane la cel de-al Vl-lea Congres Mediteranian de Medicina de Urgenta", care s-a desfasurat in perioada 10-14 septembrie 2011, in Grecia.


Procurorii pot decide daca este legal. Eu pot sa spun doar ca e imoral


Il acuz pe R.A. ca a patronat, de la inaltimea functiei sale "modeste" din Ministerul Sanatatii, crearea unui sistem ce mimeaza transparenta, dar, e perfect legal, s-a pus chezas in fata opiniei publice pentru a ajuta la crearea unui "baiat destept" in sistemul de Urgenta romanesc.
Si R.A. e un "baiat destept". Chiar daca sunteti obisnuiti de presa sa credeti ca un "baiat destept" e ala care face milioanele de euro din banul public, eu cred ca "destept" e si cel care se "ingrijeste" de crearea mediului propice pentru tunuri.
O sa demonstrez in cele ce urmeaza ca R.A. si-a favorizat un amic vechi de 20 de ani, legitimand un sistem incredibil de ingenios, de legal si de eficient prin care SC D. SRL din Cluj, firma prietenului sau din studentie, D.V.G., a castigat pe tava contracte de zeci de milioane de euro din licitatii, furnizand sute de ambulante si de "proiecte speciale" catre SMURD.
Pentru aceasta ancheta, pe care am mai publicat-o pe blog acum doi ani (nu mai aveam Citynews-ul), am muncit aproape o saptamana. Am discutat cu firme care au pierdut constant licitatii in fata D., am consultat insideri din sistemul de urgenta, am vorbit cu un ofiter dintr-un serviciu secret, cu un celebru avocat de penal, cu oameni din Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta din Bucuresti si Cluj, cu un oficial din apropierea subsecretarului de stat R.A., cu un om important din anturajul acestuia. Iata ce am aflat.


Asta seara, licitam in... familie!


Pana si tabloidul Cancan, mai degraba atent la pipite siliconate si playboy autohtoni, s-a simtit dator sa puncteze intr-un articol din noiembrie 2011 ca, la finele anului ce tocmai s-a incheiat, R.A. a facut achizitii-record din vistieria statului - 80 de milioane de lei dintr-o lovitura - pentru 236 de ambulante oferite de doua companii "campioane" la achizitii din bani publici: P. Romania si D. SRL Cluj.
Ambulantele au fost achizitionate in baza unui contract-cadru care se deruleaza pe o perioada de patru ani si prin care castigatorii urmau sa livreze intre 800 si 1000 de ambulante cu care sa se doteze statiile SMURD si serviciile de profil subordonate Ministerului de Interne.
Cancan a gresit un pic, dar se iarta, numai daca te uitai cu atentie la istoricul licitatiei ai fi putut afla ca acest contract-cadru nu a fost castigat de doua firme, ci de 3: P. Romania, D. SRL Cluj si D.G., o firma austriaca cu o experienta considerabila, peste 135 de ani in productia de ambulante.
In fapt, cele 3 companii sunt legate una de alta prin fire invizibile ochiului neobisnuit sa priveasca peste declaratiile pompoase de presa.
In primul rand, proprietarul D., D.V.G., este asociat cu CEO-ul companiei austriece D.G., M.D., mostenitorul imperiului austriac celebru pentru serviciile de productie de ambulante in Austria natala; societatea lor din Romania se numeste D.SRL (RO .....................) si are o activitate interesanta, din punct de vedere financiar: in 2008, de exemplu, a avut o cifra de afaceri de 18,3 milioane de lei, in 2010, a scazut considerabil, la 2 milioane de lei, dar tot nu se poate spune ca e o firma moarta. Daca ar fi sa stim cifra de pe 2011, cu siguranta ca am vedea mari schimbari, avand in vedere succesul programat al licitatiei de la final de an.
O fratie frumoasa, chiar daca nu oficializata, exista si intre D. SRL Cluj si P. Romania. Nu putem condamna aceasta asociere, dar putem vorbi despre aceste intelegeri.
Primul semn al acestei intelegeri, l-am descoperit in 2008, cand P. a castigat o licitatie-soc la Ministerul Sanatatii in valoare de 29 de milioane de lei, evident, pentru livrarea de ambulante, la fel de evident, avandu-l ca subcontractor pe D.. In acelasi an prodigios, G. de la D. echipase direct sau indirect, pe bani incredibili, 816 ambulante, tot din banii Ministerului Sanatatii.
Ne explica mai multe un om din divizia de vanzari a P. Bucuresti Nord: "Cunosc relatia apropiata dintre clujeni si oamenii nostri din P., de ea stie inclusiv B.V.(CEO-ul P. Romania de atunci - n.m.). Cei de la D. au un statut de dealer neoficial, ca sa spun asa, e si normal, cu ajutorul lor, divizia de utilitare a VW a vandut sute de bucati in acesti ani. Imaginati-va ca toti dealerii din tara nu vand intr-un an impreuna 200 de vehicule utilitare, e si normal sa aiba un tratament special. In cazurile astea mai simandicoase, se fac discounturi speciale, se pupa in fund clientul, se leaga relatii mai apropiate".


Un detaliu misto din momentul scandalului A.


Presiunile ca R.A. sa isi dea demisia au inceput inca din noiembrie 2011. Putini stiu acest lucru. Insusi A. s-a plans unui apropiat ca primeste constant telefoane sa plece, inclusiv de la T.B., nemultumit ca se opune reformei in sanatate. De ce nu a plecat atunci de buna voie? Fiindca domnul A. a crezut pe bune ca poate sa il convinga pe B. sa opreasca totul. Rabdator, presedintele Romaniei a pus in continuare presiune, fortandu-l pe A. sa ofere si un motiv sau un gest care sa forteze plecarea sa. Acel moment a venit cand R.A. a declarat sus si raspicat ca nu este de acord cu ministrul sau. Ce e corect, e corect. B. a avut dreptate sa spuna asta: cand contesti pozitia guvernului din care faci parte, atunci te iei frumos si pleci sa contesti ce vrei, dar din afara acelui guvern.
O declaratie interesanta am smuls de la un oficial cu rang inalt din PDL care mi-a spus: "O greseala enorma dupa demisie a fost ca R.A. a mintit opinia publica, a dezinformat-o, isterizand oamenii ca se intentioneaza desfiintarea sistemului de urgenta. Asta l-a suparat rau pe B., care era dispus sa treaca peste incident si sa se concentreze pe adoptarea reformei. Cum insa A. a insistat, am vaga premonitie ca domnul A. o sa o sfecleasca urat de tot. Caci B. e obsedat sa faca aceste schimbari in sanatate. Nu m-as mira sa aiba inclusiv probleme cu Justitia (n.m. - A.)".
Stim ce s-a intamplat apoi: B. i-a solicitat lui B. retragerea proiectului, gest ce a atras manifestatii de simpatie pentru medicul de origine palestiniana, ba chiar am asistat si la un pas inapoi din partea premierului care a dat de inteles fatis luni, 16 ianuarie 2012, ca A. se poate intoarce inapoi in minister, daca doreste, sau poate participa ca membru in comisia ce va pregati noul proiect al reformei in sanatate ....
...


PS: Nu e un ziar, e doar un blog, asa ca o sa imi permit si un Post Scriptum intr-o nota mai personala.
R.A. si-a creat de-a lungul anilor, prin foarte multa munca si pasiune, o imagine impecabila, de Dumnezeu al sistemului de Urgenta romanesc. A si muncit omul, a si gresit omul, dar, per total, realizarile sale sunt incontestabile. R.A. este un specialist de prima clasa, laudat si apreciat de somitati in materie la nivel mondial. Unii vorbesc pe la colturi ca e atat de bun profesional, incat maine ar putea fi chemat in board-ul Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
Dragostea si aprecierile publicului larg i s-au suit insa lui R.A. la cap. A ajuns de o infumurare sora cu mitocania, imi aduc aminte chiar de un episod cand a indraznit sa ridice tonul la adresa D.G., ramasa perplexa. Noroc ca a intrat V.C. pe telefon si l-a pus la punct, intr-atat de nesimtit fusese A. in acel episod.
R.A. a ajuns atat de pretios, incat chiar se crede Dumnezeu in "industria" din care face parte: intangibil, de nerefuzat, curatia personificata. Dar nu e.
Stiu ca o sa imi atrag oprobiul adulatorilor lui A., stiu ca, din momentul publicarii acestei anchete, o sa fiu considerat o javra basista, stiu ca o sa ma manance focul Gheenei si ca o sa mor de infarct si SMURD-ul n-o sa mai vina la mine.
Imi asum totul."
Instanta retine ca angajarea raspunderii civile delictuale, asa cum este reglementata de art. 1357 si urm. Cod civil, presupune intrunirea cumulativa acelor patru conditii, respectiv fapta ilicita, prejudiciu, vinovatie si existenta raportului de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu.
In opinia instantei, in speta nu sunt intrunite conditiile cumulative pentru angajarea raspunderii civile delictuale a paratului.
Instanta nu a putut identifica o fapta ilicita savarsita de parat. Acesta a publicat articolul reclamant in calitate de ziarist, exercitandu-si dreptul la libera exprimare.
Libertatea de exprimare este recunoscuta de Constitutie, de art. 70 din Codul civil, de art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Astfel, avand in vedere ca particularitatile oricarei actiuni in raspundere civila delictuala fundamentata pe un prejudiciu adus reputatiei si onoarei sunt regasite in dispozitiile art. 72 si 73 din Noul Cod civil, este imperativ necesara analizarea prevederilor art. 75 din cuprinsul aceluiasi act normativ, in conformitate cu care: (1) Nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte.
(2) Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune."
Asadar, in masura in care se aduce atingere reputatiei, onoarei si demnitatii unei persoane, dar aceasta atingere este in acord cu legea, Constitutia sau pactele internationale privind drepturile omului, fapta nu justifica atragerea raspunderii civile delictuale.
Jurisprudenta CEDO si amintim cu titlu de exemplu Cauza Corneliu Popa contra Romaniei, Cauza Bugan contra Romaniei, Cauza Mazare si Cumpana contra Romaniei, Cauza Pauliukiene si Pauliukas contra Lituaniei, Cauza Verlagsgruppe News GMBH contra Austriei releva cateva idei fundamentale aplicabile si in speta de fata, si anume ca libertatea de exprimare a presei este mult mai larga decat libertatea de exprimare a altor persoane; in masura in care informatiile relatate in presa au o minima baza factuala, ele sunt justificate prin prisma libertatii de exprimare, nefiind admisa cenzurarea lor; fapta va fi justificata prin prisma libertatii de exprimare chiar daca informatiile nu exprima adevarul absolut, fiind suficient ca jurnalistul sa aiba o minima baza factuala.
Libertatea mai larga de exprimare a presei decurge din rolul presei de a informa cetatenii si de a veghea la respectarea regulilor democratiei.
In exercitarea acestui rol, Curtea a recunoscut jurnalistilor dreptul de a uza de o anumita doza de exagerare si provocare cu privire la judecatile de valoare pe care le emit, fara a fi realitatea
Libertatea de exprimare in cazul in care informatiile vizeaza persoane publice sau de interes public este mai larga decat in situatiile in care informatiile vizeaza alte persoane.
In articol, paratul L.A. nu s-a referit la aspecte ale vietii private a reclamantului, ci la aspecte ce tin de viata sa publica, la o anumita conduita a reclamantului in calitatea sa de inalt functionar de stat.
Faptele prezentate in articol s-au dovedit ca au o baza factuala suficienta.
Astfel, din probele administrate in cauza, respectiv interogatoriul reclamantului, inscrisuri, informatii furnizate de Ministerul Sanatati si Ministerul de Interne s-a dovedit ca SC D. al caruia administrator este D.V.G. a avut o indelungata relatie de afaceri cu Fundatia pentru SMURD, SC D. furnizand fundatiei echipamente medicale iar achizitiile au fost in valoarea de circa 2 milioane lei, dupa cum a recunoscut reclamantul la interogatoriu ( f. 8, raspunsul la intrebarea 8).
Din adresele intocmite de Ministerul Sanatatii rezulta ca in anul 2007 s-a incheiat un acord cadrul intre Minister si D. pentru achizitia de autospeciale si ambulante, in baza caruia D. a furnizat un procent de 3,39% din totalul contractelor ofertate de Minister pentru aceste produse, cu o pondere valorica de 8.94% din totalul sumelor achitate de Minister pentru aceste produse, respectiv suma de 126.663.000 lei.
In 2008 s-a incheiat un contract cadru pe un an, in baza caruia s-au furnizat aceleasi produse intr-un procent de 12,05% din totalul achizitionat de Minister, cu o pondere valorica de 1,81%, respectiv 299.373.000 lei iar in 2010 s-a incheiat un contract cadru care expira in 15.05.2015, in baza caruia D. a furniza un procent de 43,44% din totalul de ambulante si autospeciale achizitionate de Minister, cu o pondere valorica de 40,01 % si o valoare de 188.777.341 lei (f. 276)
Din adresa de la fila 178 dosar, emisa de asemenea de Ministerul Sanatatii, in anul 2007 D. a fost desemnata castigatoare de 1 din 8 licitatii, in anul 2008 la doua din totalul de 7 licitatii, in anul 2010 la doua din 5 licitatii, ca in afara acestor licitatii castigate D. nu a mai participat la alte licitatii.
Din cuprinsul aceleiasi adrese rezulta ca presedintele comisiei de intocmire a documentatiei de atribuire pentru achizitia de ambulante in anul 2007 si 2008 a fost reclamantul, Dr. R.A..
Asadar, este probat numarul mare de licitatii castigate de D., practic toate cele la care a participat, sumele mari de bani incasate de firma furnizoare de pe urma acestor contracte, faptul ca in comisiile de intocmire a documentatiei pentru licitatii a facut parte reclamantul, ca D. are o relatie de afaceri indelungata cu Fundatia pentru SMURD al carui presedinte este reclamantul R.A..
Aceste fapte nu se poate spune ca nu sunt de natura sa ridice semne de intrebare cu privire la probabilitatea ca o firma sa castige mereu s

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

raed arafat liviu alexa sentinta cluj cluj-napoca proces
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1403 (s) | 33 queries | Mysql time :0.043710 (s)