De la 1 iunie terasele din România primesc din nou clienţi. Chiar dacă îşi desfăşoara afacerea în aer liber, patronii teraselor sunt nevoiţi să respecte reguli mai stricte de igiena şi distanţare socială. Din acest motiv, numărul locurilor la terase a scăzut, iar patronii au găsit o metodă de a îşi micşora pierderile: taxa pe COVID-19. Inspirația le-a venit probabil de la dentiști, care au practicat-o pe perioada de stare de urgență.
 

Pandemia de coronavirus a adus pierderi uriaşe în multe domenii, în România. Printre cei care au avut de suferit în perioada stării de urgenţă se numără și patronii de terase, baruri, restaurante ori hoteluri. Terasele au fost deschise abia la 1 iunie. 

Pentru a-și putea deschide afacerile, patronii trebuie să se supună regulilor de igienă și distanțare socială. Deși s-au plâns la început de efectele pandemiei și regulile impuse, se pare că unii afaceriști au găsit soluția ideală pentru a-și scoate banii investiți în schimbările ce au trebuit făcute odată cu marea redeschidere. Este şi cazul unei terase din Capitală, al cărei patron a decis să recupereze banii investiţi și a impus "taxa COVID-19". Potrivit bonului fiscal, taxa COVID-19 este de 5 lei, scrie ECONOMICA.net.

Astfel, cei care au făcut consumaţie la mesele acestei terase au avut o surpriză atunci când au văzut bonul de plată. Pe lângă ce au consumat pe nota de plata s-a adăugat și "taxa COVID-19". 

Reprezentantul firmei a declarat pentru Economica.net că "taxa" a fost introdusă pentru a compensa costurile implicate de distanțarea socială în restaurante, cel puțin în prima fază a relaxării condițiilor.

"Am pus-o din cauza costurilor de distanțare socială ale restaurantului. Și pentru că toată lumea făcea așa.Și celelalte restaurante, și dentiștii", a răspuns reprezentantul terasei, care a adăugat că, între timp, de când pot sta patru oameni la aceeași masă, a eliminat taxa.

"Taxa aceasta nu are niciun suport legal. Poate fi considerată un cost comercial, ca toate celelalte, prețul unui serviciu. Bineînțeles, atâta timp cât este comunicat clientului din capul locului și nu este aruncat la final, fără știința lui, pentru că atunci poate intra în aria Protecția Consumatorilor", au spus pentru ECONOMICA.NET surse din Fisc.

coral