Deși trimiterea în judecată a Dianei Șoșoacă în dosarul privind lipsirea de libertate a unor jurnaliști italieni este deja cunoscută, miza reală a procesului este pedeapsa pe care aceasta o poate primi dacă va fi găsită vinovată.
Lidera SOS România este acuzată de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, fapte pentru care Codul Penal prevede pedepse cu închisoarea de la unu la șapte ani. În cazul unei condamnări pentru mai multe infracțiuni, instanța aplică regulile concursului de infracțiuni, ceea ce poate conduce la o pedeapsă mai mare decât cea prevăzută pentru o singură faptă.
Alături de europarlamentară a fost trimis în judecată și fostul său soț, Silvestru Șoșoacă, acuzat de aceleași patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, dar și de lovire sau alte violențe.
Ce susțin procurorii
Potrivit rechizitoriului întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, incidentul s-a petrecut pe 10 decembrie 2021, când trei jurnaliști italieni și un martor au mers la cabinetul de avocat al Dianei Șoșoacă pentru realizarea unui interviu.
Anchetatorii susțin că, nemulțumită de întrebările adresate, Diana Șoșoacă ar fi împiedicat cele patru persoane să părăsească încăperea.
În același context, procurorii afirmă că Silvestru Șoșoacă ar fi agresat una dintre victime, lovind-o și smulgându-i masca de protecție.
Imunitatea parlamentară nu o protejează în acest caz
Parchetul subliniază că, deși la momentul faptelor Diana Șoșoacă era senator și beneficia de imunitate parlamentară pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, această protecție nu se aplică faptelor de drept comun.
Potrivit legislației, parlamentarii pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată pentru infracțiuni care nu au legătură cu activitatea parlamentară.
Dosarul ajunge la Înalta Curte
Rechizitoriul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să judece cauza.
Procurorii reamintesc că trimiterea în judecată reprezintă doar finalizarea anchetei penale și nu înseamnă că inculpații sunt vinovați, aceștia beneficiind în continuare de prezumția de nevinovăție.
