News Flash:

Ce sunt, de fapt, Sânzienele. Legende, tradiții și superstiții din popor

16 Iunie 2021
572 Vizualizari | 0 Comentarii
sanziene

Sigur te-ai întrebat până acum și tu ce sunt, de fapt, Sânzienele. De unde vine acest nume și ce reprezintă ele? În fiecare an știm că pe 24 iunie, de sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, apar aceste făpturi mitice. Iată cele mai cunoscute și interesante legende, tradiții și superstiții din popor.

Ce sunt Sânzienele

În ziua de 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În tradiția românească, tot în această zi sunt și Sânzienele, nume specific zonelor din Ardeal, în timp ce în Muntenia și Oltenia este întâlnită sub numele de Drăgaica. Aceasta este singura sărbătoare păgână acceptată și de Biserică.

Din punct de vedere calendaristic, Sânzienele marchează apropierea mijlocului verii și reprezintă momentul de cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole și pregătirea de strângerea recoltei. Tot legat de această sărbătoare, avem și cunoscutele floricele galbene de pe câmp, denumite Sânziene. Acestea înfloresc cel mai mult, an de an, în noaptea de 24 iunie.

Sigur te-ai întrebat până acum și tu ce sunt, de fapt, Sânzienele. De unde vine acest nume și ce reprezintă ele? În fiecare an știm că pe 24 iunie, de sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, apar aceste făpturi mitice. Iată cele mai cunoscute și interesante legende, tradiții și superstiții din popor.

Ce sunt Sânzienele

În ziua de 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În tradiția românească, tot în această zi sunt și Sânzienele, nume specific zonelor din Ardeal, în timp ce în Muntenia și Oltenia este întâlnită sub numele de Drăgaica. Aceasta este singura sărbătoare păgână acceptată și de Biserică.

Din punct de vedere calendaristic, Sânzienele marchează apropierea mijlocului verii și reprezintă momentul de cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole și pregătirea de strângerea recoltei. Tot legat de această sărbătoare, avem și cunoscutele floricele galbene de pe câmp, denumite Sânziene. Acestea înfloresc cel mai mult, an de an, în noaptea de 24 iunie.

Legende, tradiții și superstiții din popor

Potrivit tradițiilor populare, Sânzienele plutesc în aer sau merg pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, de regulă, în jurul unui foc, împart rod holdelor, umplu de leac şi miros florile, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulţesc animalele şi păsările, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor.

În partea de sud a țării, sărbătoarea capătă și numele de Drăgaică. Acest nume provine de la un obicei răspândit în satele din Olt și Bărăgan, când fetele se tinere se împart în două cete: una poartă haine masculine și cealaltă păstrează hainele femeiești. Fetele travestite în bărbați joacă rolul de Drăgani, pețindu-le pe cele necăsătorite. Împreună, au tot felul de cântări și pornesc prin sate întinzând câte o horă la colț de stradă.

Cu toate că ele sunt niște personaje bune, Sânzienele pot fi și mânioase. Astfel că, cine ia în derâdere această sărbătoare ori nu crede în existența zânelor ar putea fi loviți de blestemul acestora, ajungând să își piardă mințile. De asemenea, se mai spune că Sânzienele pot transforma unii bărbați în strigoi în noaptea de 24 iunie, dacă aceștia le supără prea tare ori fug de ele.

Bâlciurile și iarmaroacele, un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor

Pe vremuri, se organizau bâlciuri şi iarmaroace, unde tinerii mergeau pentru a își întâlni sufletul pereche și, potrivit legendelor, mulți vedeau noaptea zânele coborând înconjurate de lumini puternice, care-i ademeneau cu frumusețea lor răpitoare. Din fericire, mai există și astăzi astfel de târguri, printre cele mai renumite fiind cele de la Buzău, Focşani, Buda, din judeţul Vrancea, Ipăteşti, judeţul Olt, Piteşti, Câmpulung Muscel, dar şi în alte zone ale ţării.

În unele zone rurale, fetele merg la cules de sânziene pentru a împleti coronițe. Aceste coronițe sunt aruncate mai apoi peste casă. Dacă rămân agățate și nu cad este semn că acolo, în curând, va avea loc o nuntă. Florile mai sunt culese și legate în formă de cruce, pentru a fi duse la biserică să fie sfinţite. Ele se păstrează pentru vindecarea bolilor sau alungarea tuturor duhurilor rele. De asemenea, unele fete păstrează câteva flori pe care le pun sub pernă, în speranța că noaptea își vor visa ursitul.

O altă credință populară spune că dacă plouă în ziua de Sânziene este semn de belșug: se va coace porumbul, se vor face vinul și multe alte bucate. De asemenea dacă cucul se va opri din cântat cu mult înainte de Sânziene este semn că vara va fi la început călduroasă, apoi secetoasă. Dacă acesta continuă să cânte și după Sânziene atunci va fi foamete, războaie și alte nenorociri.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

sanziene legende traditii superstitii
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

© 2021 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1344 (s) | 35 queries | Mysql time :0.042624 (s)