Câteva zeci de izvoare din România vor fi supuse unor analize care vor stabili calitatea unor surse de apă folosite de locuitorii din mediul rural, analizele fiind realizate de cercetătorii Institutul de Speologie “Emil Racoviță” al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, în parteneriat cu cei ai Universității Babeș-Bolyai.

Cercetarea are ca scop monitorizarea izvoarelor folosite de comunitățile rurale din diferite regiuni ale României care nu sunt incluse în rețeaua națională de apă potabilă, precum și dezvoltarea unei metode moderne de monitorizare.

Noi am pornit de la ideea lipsei alimentării cu apă în România, în unele zone rurale. Procentul era foarte mare la EUROSTAT în 2018, când am scris propunerea – doar 63,7% din populație era conectată la surse captate de apă potabilă, restul populației folosind sursele locale. Noi am fost în teren pentru identificarea surselor și credem că acest procent este mai mare, deoarece în ultimii doi ani, prin programe europene, multe comunități s-au conectat la rețeaua de apă. Acum vrem să analizăm sursele de apă care nu sunt monitorizate și pentru care nu există un control al calității apei”, a explicat directorul de proiect, CS I dr. Oana Moldovan.

Specialiştii implicaţi în proiect recomandă o actualizare a metodelor de monitorizare microbiologică, precizând că descoperirile științifice și tehnologice de astăzi permit o analiză mult mai detaliată și, implicit, o scădere a riscurilor.

Nivelul de sensibilitate al metodelor microbiologice nu este foarte mare. Pot apărea diverse cauze prin care apar anumiți microbi patogeni în apă sub limita de detecție pentru metodele folosite în prezent. Se pot contamina surse de apă fără să se știe. Se poate spune ‘am controlat, nu am găsit nimic’, dar tu de fapt nu ai aplicat niște metode moderne care la ora actuală sunt din ce în ce mai ieftine”, a afirmat și prof. dr. Horia Banciu de la Universitate Babeș-Bolyai. 

În cadrul proiectului, 30 de izvoare din România și 2 din Norvegia vor fi monitorizate din punct de vedere biologic, mcrobiologic, fizico-chimic și pentru izotopi stabili. O noutate va fi și implementarea unei metode de monitorizare a poluării cu radon a apelor subterane. În plus, vor fi efectuate analize hidrologice, geologice și de sol în bazinele de recepție a acestor izvoare, pentru a se ști dacă poate apare riscul unei poluări.

Toate informațiile vor fi transmise apoi populației locale care folosește ca sursă de apă respectivul izvor, precum și autorităților locale.

Proiectul se va derula până în luna aprilie 2023, iar în cadrul său vor lucra 34 de cercetători de la Universitatea din Bergen (Norvegia), precum și de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, Universitatea Babeș-Bolyai și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000 (România).

Proiectul cu titlul „Monitorizarea și evaluarea riscurilor pentru sursele de apă subterană în comunitățile rurale din România (GROUNDWATERISK)” este finanțat printr-un grant în valoare de 1.499.913 euro obținut prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021 (85%) și din fonduri de la bugetul de stat (15%).

coral