Bancnota cu cea mai mare valoare din România are imprimat un simbol cultural pe care nu mulți îl recunosc. Dacă pe fața bancnotei îl putem vedea pe Mihai Eminescu, ei bine, și simbolurile de pe verso au legătură cu cel care a fost cel mai mare poet al României. Ce reprezintă clădirea impunătoare de pe spatele bancnotei și care este povestea ei.

Ce clădire se află pe spatele bancnotei de 500 de lei

Cea mai valoroasă bancnotă care se află în prezent în circulație este cea de 500 de lei. Pe partea frontală este portretul lui Mihai Eminescu, iar pe verso sunt desenate trei simboluri care au legătură cu viața poetului.

Este vorba despre o pagină a ziarului Timpul, în care Eminescu a publicat în timpul vieții, celebrul tei, care se află în parcul Copou din Iași, iar în prim-plan este o clădire pe care cei care locuiesc în Iași o recunosc cu ușurință, dar românilor din alte zone ale țării s-ar putea să nu le transmită nimic.

Clădirea este Biblioteca Centrală din Iași, cea mai veche bibliotecă universitară din România. Aceasta a fost denumită după numele poetului – Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” – și este una dintre clădirile-simbol ale orașului Iași, alături de Palatul Culturii.

Construcția a fost realizată între anii 1930 și 1934 și a servit, la început, drept sediu al Fundației Universitare „Regele Ferdinand I” și al bibliotecii acesteia. După preluarea puterii de către comuniști, clădirea a fost naționalizată și s-a decis să fie sediul bibliotecii Universității din Iași.

Clădirea are regim de monument istoric

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” este una dintre cele mai importante din țară, datorită vechimii materialelor pe care le deține, iar unele dintre acestea datează de la 1640. Instituția a strâns, de-a lungul timpului, aproape 2,5 milioane de unități bibliografice și are în arhivă inclusiv manuscrise rare, semnate de Mihai Eminescu, Titu Maiorescu sau B.P. Hașdeu. În 2015, clădirea a fost declarată monument istoric.

Clădirea este construită în stil neoclasic și are o fațadă realizată din piatră masivă. La etaj se află un balcon cu coloane ionice, iar proiectul inițial prevedea ca între coloane să fie amplasate patru grupuri statuare: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Mihai Viteazul și Regele Ferdinand, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir, Ștefan cel Mare și Carol I. Au existat însă îndoieli cu privire la rezistența coloanelor, așa că până la urmă s-a decis ca statuile să fie amplasate în parcul de lângă clădire. coral