Comunicarea Comisiei Europene privind extinderea Schengen a fost adoptată miercuri de Colegiul comisarilor. Ministrul de externe Bogdan Aurescu a declarat că evaluarea e ”foarte pozitivă”.

”Rezultatul e foarte pozitiv și evaluarea e foarte pozitivă. E o confirmare, încă o dată, a faptului că România este pregătită din punct de vedere tehnic să adere la Spațiul Schengen”, a declarat Bogdan Aurescu, în Parlament.

Aurescu a mai declarat că această evaluare reprezintă și un ”mesaj foarte puternic din punct de vedere politic”, pentru că ”România îndeplinește condițiile necesare, dar, în același timp, aderarea României reprezintă și un plus evident pentru securitatea Spațiului Schengen”. 

Șeful diplomației s-a referit și la avantajele primirii celor două țări: extinderea spațiului de liberă circulație, avantaje pentru companii, pentru transportatori, stimularea investițiilor, creșterea competitivității UE.

Referitor la rezervele exprimate de socialiștii suedezi – aflați în opoziție – ministrul de externe a declarat că Bucureștiul e ”în contact” cu Guvernul de la Stockholm. El a spus că a discutat duminică și luni, în marja CAE, cu omologul suedez, care l-a asigurat că ”Guvernul suedez susține pe deplin aderarea României la Spațiul Schengen”. 

El a mai spus că se fac în continuare demersuri în acest sens pe mai multe canale, inclusiv la nivel guvernamental și la nivelul famiiliei politice social-democrate. Aurescu a precizat că nu există o schimbare de poziție a guvernului suedez și nici precedentul cabinet nu era împotriva aderării României.

Întrebat de Olanda, Bogdan Aurescu a precizat că și în acest caz România continuă demersurile pe lângă guvernul de la Haga, care nu a luat încă o decizie.

Ce spune raportul adoptat de Colegiul comisarilor

De ani de zile, aceste state membre contribuie în mod semnificativ la buna funcționare a spațiului Schengen, inclusiv în timpul pandemiei și, mai recent, atunci când ”s-au confruntat cu consecințele fără precedent ale războiului din Ucraina”.

Cele trei țări aplică deja parțial regulile Schengen, dar controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost ridicate și, prin urmare, ”nu se bucură de toate beneficiile pe care le presupune apartenența la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne”.

”A deveni parte integrală a spațiului Schengen este o cerință pentru aceste state membre și, prin urmare, ar trebui să li se permită să facă acest lucru, având în vedere că îndeplinesc condițiile”, se arată în documentul prin care Comisia cere Consiliului să ia o decizie privind aderarea celor trei state.

Un spațiu Schengen extins fără controale la frontierele interne va face Europa mai sigură – printr-o protecție consolidată a frontierelor externe comune și printr-o cooperare polițienească eficientă, mai prosperă – prin eliminarea timpului pierdut la frontiere și facilitând contactele între oameni și companii, și mai atractivă – prin extinderea semnificativă a celei mai mari zone comune din lume fără controale la frontierele interne.

România are un management puternic și de înaltă calitate a frontierelor, inclusiv în privința supravegherii frontierelor și controalelor sistematice la frontieră, precum și în privința cooperării polițienești la nivel internațional. Lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de ființe umane sunt două priorități în care România este ”activă”.

În ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente care să garanteze accesul la protecția internațională respectând principiul nereturnării (refugiaților).

Bulgaria a pus în aplicare un management puternic al frontierei, cu supraveghere eficientă a frontierelor și controale sistematice la frontieră. Lupta împotriva criminalității transfrontaliere este prioritară. Bulgaria a demonstrat, de asemenea, că dispune de structurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, garantarea accesului la protecția internațională, respectând principiul nereturnării, se arată în comunicare.

Documentul amintește și de faptul că Bulgaria și România au invitat o echipă de experți pe bază voluntară, sub coordonarea Comisiei, pentru a analiza aplicarea ultimelor evoluții ale normelor Schengen.

Această misiune voluntară, care s-a desfășurat în octombrie 2022, ”a confirmat că Bulgaria și România nu numai că au continuat să implementeze noile reguli și instrumente, ci și că au consolidat substanțial aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale”. 

Comunicarea evidențiază și eforturile Croației de a îndeplini condițiile. 

Documentul va ajunge pe masa grupurilor de lucru ale Consiliului JAI înainte de reuniunea din 8 decembrie, când Președinția cehă a UE ar putea pune subiectul pe agendă. 

coral