News Flash:

Comisia Europeană recomandă în ultimul raport MCV încetarea monitorizării României, după 15 ani de funcționare a acestui instrument

23 Noiembrie 2022
336 Vizualizari | 0 Comentarii
Comisia European recomand ncetarea monitoriz rii Rom niei

Comisia Europeană recomandă în ultimul raport MCV (Mecanism de Cooperare și Verificare) încetarea monitorizării  României, după 15 ani de funcționare a acestui instrument prin care au fost monitorizate progresele făcute în reformarea justiției după aderarea la UE, se arată în raportul consultat de G4Media.ro.

Ora 17.45 Comisia Europeană a anunțat, pe Facebook, că ”România  a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) la momentul aderării sale la Uniunea Europeană . Toate obiectivele de referință (benchmarks) pot fi închise în mod satisfăcător. De acum înainte, Comisia nu va mai monitoriza și nu va mai raporta cu privire la România în cadrul MCV.”

În raportul MCV se arată că justiția va fi monitorizată mai departe în cadrul mecanismului privind statul de drept, care condiționează fondurile europene de respectarea unor valori precum independența justiției și libertatea presei. Decizia Comisiei va fi transmisă Consiliului și Parlamentului, care pot face observații.

În raportul MCV se mai arată că noile legi ale justiției ”vor fi, de asemenea, evaluate în cadrul procedurii specifice aferente Planului de redresare și reziliență al României”.

Raportul precizează că procesul legislativ de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală în vederea alinierii dispozițiilor lor la deciziile relevante ale Curții Constituționale a României este încă în desfășurare și că ”această aliniere va trebui să țină seama, totodată, de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția”.

Fragmente din raport

Sursa: g4media.ro

”România și-a demonstrat deja angajamentul ferm de a lucra în contextul ciclului anual al raportului privind statul de drept și continuă să coopereze în mod constructiv în acest cadru. În paralel, Planul de redresare și reziliență al României a permis, de asemenea, stabilirea unor jaloane specifice pentru realizarea de progrese.

Comisia este încrezătoare că, acum, odată cu adoptarea principalelor etape finale, cooperarea și monitorizarea sistemului judiciar și a politicilor anticorupție din România pot fi continuate în cadrul raportului privind statul de drept și al altor elemente consacrate ale setului de instrumente privind statul de drept care se aplică tuturor statelor membre. Există deja recomandări în acest sens formulate în temeiul rapoartelor privind statul de drept, precum și programe în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic pentru a sprijini procesul de reformă.

Comisia consideră că progresele realizate de România în cadrul MCV sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate de România la momentul aderării sale la UE.
Este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în acte legislative concrete a angajamentelor restante specificate în prezentul raport și la continuarea punerii în aplicare a acestora, în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept și cu sprijinul altor elemente ale setului de instrumente al UE privind statul de drept.

Înainte de a lua o decizie finală cu privire la România în conformitate cu Decizia privind MCV, Comisia va ține seama în mod corespunzător de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European”.

Alte fragmente relevante din raportul MCV

”Procesele legislative de revizuire a celor trei legi ale justiției și a dispozițiilor privind investigarea infracțiunilor din justiție sunt în prezent finalizate. Guvernul român s-a angajat să țină seama în cea mai mare măsură de viitorul aviz al Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care poate presupune revizuiri specifice suplimentare ale legislației. Monitorizarea acțiunilor întreprinse în urma acestui angajament și a punerii în practică a noului cadru legislativ intră în domeniul de aplicare al monitorizării efectuate de către Comisie în cadrul Raportului privind statul de drept. Noile legi ale justiției vor fi, de asemenea, evaluate în cadrul procedurii specifice aferente Planului de redresare și reziliență al României”

”În ceea ce privește recomandarea din 2018 privind numirea procurorului-șef al DNA, raportul MCV din 2021 a concluzionat că această chestiune a fost abordată.
Legile justiției revizuite introduc un proces mai transparent și mai solid de selecție pentru numirile în posturi de conducere în cadrul parchetelor, cu garanții suplimentare pentru a spori responsabilitatea ministrului justiției în ceea ce privește prezentarea candidaților numiți. Procedura de numire și de revocare din posturile de conducere din cadrul parchetelor a fost discutată încă de la începutul MCV, iar consultarea Comisiei de la Veneția este o modalitate importantă de a asigura sustenabilitatea soluției alese. Guvernul român s-a angajat să țină seama în cea mai mare măsură de viitorul aviz al Comisiei de la Veneția privind legile justiției. Comisia va continua să monitorizeze acțiunile întreprinse în urma acestui angajament și punerea în practică a noilor legi în cadrul Raportului privind statul de drept”

”Procesul legislativ de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală în vederea alinierii dispozițiilor lor la deciziile relevante ale Curții Constituționale a României este încă în desfășurare. Această aliniere va trebui să țină seama, totodată, de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția. Evoluțiile recente ale jurisprudenței legate de termenul de prescripție a răspunderii penale și impactul lor substanțial asupra procedurilor precontencioase și judiciare în curs demonstrează necesitatea unei astfel de alinieri. Finalizarea revizuirii celor două coduri face parte, de asemenea, din angajamentele asumate de România în Planul său de redresare și reziliență, iar Comisia va evalua îndeaproape codurile revizuite în conformitate cu procedurile specifice avute în vedere în contextul respectiv.”

”Rapoartele MCV succesive au subliniat în mod constant necesitatea ca, prin formularea unor poziții colective clare și – dând dovadă de transparență și responsabilitate – prin atragerea încrederii publicului, Consiliul Superior al Magistraturii să contribuie la impulsionarea reformelor. Importanța acestor obiective a fost recunoscută de guvernul României. Alegerea noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care ar urma să își înceapă mandatul în 2023, oferă o nouă oportunitate de a asigura transparența și responsabilitatea instituției, aceștia putând, de exemplu, să își demonstreze atașamentul față de aceste valori printr-o declarație publică cu privire la principiile ce stau la baza funcționării instituției, precum și prin sprijinirea colectivă sistematică a luărilor de poziție cheie ale CSM. ”

Această recomandare din 2018 a devenit caducă. Noua conducere a Inspecției Judiciare are acum ocazia de a veghea ca cercetările disciplinare să nu mai fie utilizate ca instrumente prin care se exercită presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor, în conformitate cu jurisprudența CJUE. Comisia va continua să analizeze felul în care acest obiectiv este pus în practică în cadrul rapoartelor privind statul de drept.”Pe baza analizei obiectivului de referință 1, se poate considera că, în general, s-a dat curs în mod satisfăcător recomandărilor și că monitorizarea poate continua în cadrul ciclului anual al rapoartelor privind statul de drept. Comisia salută angajamentele asumate de guvernul României de a continua procesul de reformă, ținând seama în cea mai mare măsură de recomandările Comisiei de la Veneția și finalizând procesul de adoptare a noilor coduri penale. România și-a exprimat disponibilitatea deplină de a colabora cu Comisia cu privire la Raportul anual privind statul de drept. Acest cadru de monitorizare a început deja să urmărească în detaliu multe dintre aspectele analizate în cadrul MCV, cum ar fi entitatea care va succede Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și funcționarea Inspecției Judiciare, precum și cadrul legislativ mai larg al legilor justiției și al codurilor penale și activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Angajamentele asumate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și alte oportunități de asistență în cadrul altor programe relevante ale UE, în special Instrumentul de sprijin tehnic, pot contribui la realizarea reformelor din acest domeniu.”

”ANI continuă să dea dovadă de eficiență în activitatea sa și să ia măsuri pentru a-și îmbunătăți guvernanța, instrumentele și metodele. S-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește elaborarea unui cadru legislativ cuprinzător privind integritatea, care urmează să fie adoptat în 2023, acesta reprezentând o oportunitate de a sprijini în continuare activitatea ANI și de a aduce claritatea și stabilitatea necesare pentru a identifica și a soluționa în mod eficace incompatibilitățile, conflictele de interese și averile nejustificate. Adoptarea noii legislații este inclusă în Planul de redresare și reziliență al României, iar punerea sa în practică face obiectul monitorizării efectuate de către Comisie în cadrul rapoartelor sale privind statul de drept.”

”Pe parcursul anului 2021 și în 2022 au continuat să se înregistreze rezultate pozitive în ceea ce privește eficacitatea investigării și a sancționării corupției la nivel înalt. Va fi important să se asigure că această eficacitate poate fi menținută în mod durabil (a se vedea, de asemenea, obiectivul de referință 1), inclusiv prin stabilizarea unui cadru juridic penal adecvat și a dispozițiilor relevante din legile justiției. Cadrul general și modul în care România va continua să gestioneze provocările operaționale cu care se confruntă Direcția Națională Anticorupție – aspect esențial pentru menținerea sustenabilității progreselor înregistrate – vor fi urmărite îndeaproape în contextul monitorizării efectuate de către Comisie în cadrul raportului privind statul de drept”

”Responsabilitatea Parlamentului față de deciziile sale privind cererile Ministerului Public de autorizare a măsurilor preventive și privind cererile de autorizare a anchetării membrilor săi a fost, de asemenea, un domeniu important de monitorizare în cadrul MCV. Raportul MCV din 2021 a concluzionat că abordarea Parlamentului a evoluat pozitiv, iar recenta decizie a Senatului de a introduce criterii definite obiectiv pentru a decide cu privire la cererile de ridicare a imunității parlamentare înseamnă că ambele camere dispun în permanență de garanții importante în materie de transparență. Comisia va continua să urmărească evoluțiile înregistrate, în contextul monitorizării efectuate în cadrul raportului privind statul de drept.”

”Pe baza analizei obiectivului de referință 4, toate recomandările pot fi considerate îndeplinite. Comisia va continua să monitorizeze lupta împotriva corupției la toate nivelurile în rapoartele privind statul de drept”

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

© 2022 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1004 (s) | 33 queries | Mysql time :0.045647 (s)