Avocatul Poporului, in calitate de garant constitutional al drepturilor si libertatilor fundamentale, luand act de masurile administrative adoptate in ultimele zile in actiunea de combatere a raspandirii virusului Covid – 19 solicita Presedintelui Romaniei sa declare starea de urgenta, iar Parlamentului Romaniei sa o incuviinteze, in conformitate cu art. 93 alin.(1) si (2) din Constitutia Romaniei.
Nu punem in discutie oportunitatea masurilor luate pana acum, necesitatea restrangerii unor drepturi, dar acest lucru este obligatoriu sa se intample asa cum prevede legea fundamentala in cazul situatiilor exceptionale. Acestea sunt exigentele statului de drept, in care restrangerea unor drepturi si libertati nu poate fi facuta decat in conditiile art. 53 din Constitutia Romaniei.
Romania are legislatie in materie, respectiv O.U.G. nr. 1/1999, iar prevederile acestui act normativ trebuie respectate intocmai.
Ce este starea de urgenta. Cand se declanseaza
In temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei, Guvernul Romaniei emite urmãtoarea ordonanta de urgenta:
CAP. 1 Dispozitii generale
ART. 1
Starea de asediu si starea de urgenta sunt mãsuri exceptionale care se instituie in cazuri determinate de aparitia unor pericole grave la adresa apãrãrii tarii si sigurantei nationale sau a democratiei constitutionale ori pentru prevenirea, limitarea si inlãturarea urmãrilor unor dezastre.
ART. 2
Starea de asediu reprezintã ansamblul de mãsuri cu caracter politic, militar, economic si social, care se instituie in anumite zone sau pe intregul teritoriu al tarii, in scopul cresterii capacitãtii de apãrare a tarii, in situatia iminentei unei actiuni sau inactiuni indreptate impotriva suveranitãtii, independentei, unitãtii statului sau integritãtii teritoriale.
ART. 3
Starea de urgenta reprezintã ansamblul de mãsuri cu caracter politic, economic, social si de origine publica, instituit in intreaga tara sau in anumite zone ori in unele unitãti administrativ-teritoriale, in urmãtoarele situatii:
a) existenta unor amenintãri la adresa sigurantei nationale sau democratiei constitutionale, ceea ce face necesare apãrarea institutiilor statului de drept si mentinerea sau restabilirea stãrii de legalitate;
b) iminenta producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea si inlãturarea efectelor acestora.
ART. 4
Pe durata stãrii de asediu si a stãrii de urgenta, proportional cu gravitatea situatiei ce a determinat instituirea acestora si numai dacã este necesar, poate fi restrans exercitiul unor drepturi sau libertãti fundamentale inscrise in Constitutie, cu acordul ministrului justitiei.
ART. 5
Starea de asediu se poate institui pe o perioada de cel mult 60 de zile, iar starea de urgenta, pe o perioada de cel mult 30 de zile.
ART. 6
In raport cu evolutia situatiilor de pericol se poate trece de la starea de urgenta la starea de asediu si de la starea de asediu la mobilizare sau la starea de rãzboi, cu respectarea prevederilor constitutionale si ale prezentei ordonante de urgenta.
ART. 7
(1) La instituirea stãrii de asediu sau a stãrii de urgenta, unele atributii ale administratiei publice centrale si locale, legate de aplicarea dispozitiilor art. 20 din prezenta ordonanta de urgenta, trec in competenta autoritãtilor civile si militare prevãzute in decretul de instituire a stãrii de asediu sau de urgenta.
(2) Autoritãtile civile ale administratiei publice centrale si locale de specialitate continua exercitarea atributiilor care nu au fost transferate autoritãtilor si au obligatia de a acorda sprijin autoritãtilor militare.
ART. 8
In exercitarea atributiilor ce le revin pe durata stãrii de asediu sau a stãrii de urgenta, autoritãtile militare emit ordonante militare care au putere de lege, cu respectarea dispozitiilor art. 4 din prezenta ordonanta de urgenta.
ART. 9
(1) Conducãtorii autoritãtilor publice centrale si locale, precum si cei ai altor persoane juridice sunt obligati sa aplice in domeniul lor de activitate mãsurile prevãzute in prezenta ordonanta de urgenta si in actele normative conexe.
(2) Persoanele fizice sunt obligate sa respecte mãsurile cuprinse in prezenta ordonanta de urgenta si dispozitiile prevãzute in actele normative specifice stãrii instituite.
CAP. 2 Procedura instituirii stãrii de asediu sau a stãrii de urgenta. Incetarea acestora
ART. 10
Starea de asediu sau starea de urgenta se instituie de Presedintele Romaniei prin decret, contrasemnat de primul-ministru si publicat de indatã in Monitorul Oficial al Romaniei.
ART. 11
Decretul de instituire a stãrii de asediu sau a stãrii de urgenta se aduce neintarziat la cunostinta populatiei prin mijloacele de comunicare in masa, impreunã cu mãsurile urgente de aplicare, care intra imediat in vigoare. Decretul se difuzeazã pe posturile de radio si de televiziune, in cel mult doua ore de la semnare, si este transmis in mod repetat in primele 24 de ore de la instituirea stãrii de asediu sau de urgenta.
ART. 12
In termen de cel mult 5 zile de la instituirea stãrii de asediu sau a stãrii de urgenta, Presedintele Romaniei solicita Parlamentului incuviintarea mãsurii adoptate.
ART. 13
In situatia in care Parlamentul nu incuviinteazã starea instituitã, Presedintele Romaniei revoca decretul, mãsurile dispuse incetandu-si aplicabilitatea.
ART. 14
Decretul de instituire a stãrii de asediu sau a stãrii de urgenta trebuie sa prevadã urmãtoarele:
a) motivele care au impus instituirea stãrii;
b) zona in care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile si libertãtile fundamentale al cãror exercitiu se restrange, in limitele prevederilor constitutionale si ale art. 4 din prezenta ordonanta de urgenta;
e) autoritãtile militare si civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului si competentele acestora;
f) alte prevederi, dacã se considera necesare.
ART. 15
In functie de evolutia situatiilor de pericol, Presedintele Romaniei, cu incuviintarea Parlamentului, poate prelungi durata stãrii instituite si poate extinde sau restrange aria de aplicare a acesteia.
ART. 16
(1) Incetarea stãrii de asediu sau de urgenta are loc la data stabilitã in decretul de instituire sau in decretul de prelungire.
(2) In cazul inlaturarii situatiilor de pericol inainte de expirarea termenului stabilit, incetarea aplicãrii mãsurii exceptionale se dispune prin decret.
CAP. 3 Competente si responsabilitãti
ART. 17
Coordonarea aplicãrii mãsurilor dispuse prin decretul de instituire a stãrii de asediu revine, in principal, Ministerului Apãrãrii Nationale.
ART. 18
(1) In cazul instituirii stãrii de urgenta in temeiul art. 3 lit. a), coordonarea aplicãrii mãsurilor dispuse prin decret revine, in principal, Ministerului de Interne.
(2) In conditiile alin. (1), Corpul Gardienilor Publici si societãtile specializate de paza pot fi militarizate, desfasurandu-si activitatea in subordinea Ministerului de Interne.
(3) In cazul prevãzut la art. 3 lit. a), fortele Ministerului Apãrãrii Nationale sprijinã logistic fortele Ministerului de Interne, la cererea acestuia.
ART. 19
Pe durata stãrii de urgenta, instituitã in temeiul art. 3 lit. b), coordonarea aplicãrii mãsurilor dispuse revine Comisiei Guvernamentale de Apãrare impotriva Dezastrelor.
ART. 20
Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, precum si a mãsurilor prevãzute in decretul de instituire a stãrii de asediu sau a stãrii de urgenta, autoritãtile civile si militare au urmãtoarele atributii si raspunderi:
a) sa intocmeascã planurile de actiune si planurile de ridicare graduala a capacitãtii de lupta, in conformitate cu ordinele
si instructiunile proprii;
b) sa dispunã depunerea temporarã a armelor, munitiilor si materialelor explozive aflate asupra populatiei si sa procedeze la cãutarea si ridicarea lor; la incetarea mãsurii exceptionale, acestea vor fi inapoiate celor in drept sa le detina; sa dispunã inchiderea temporarã a societãtilor care comercializeazã arme si munitii si sa instituie paza acestora;
c) sa limiteze sau sa interzicã circulatia vehiculelor sau a persoanelor in anumite zone ori intre anumite ore si sa elibereze, in cazuri justificate, permise de libera circulatie;
d) sa efectueze perchezitii oriunde si oricand este nevoie;
e) sa efectueze razii;
f) sa exercite in mod exclusiv dreptul de a autoriza desfãsurarea adunãrilor publice, a manifestatiilor sau marsurilor;
g) sa evacueze din zona supusã regimului stãrii de asediu sau de urgenta persoanele a cãror prezenta nu se justifica;
h) sa dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe directiile si in zonele stabilite si sa tinã evidenta acestora;
i) sa protejeze informatiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informatiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenta, cu exceptia celor referitoare la dezastre, se dau publicitãtii numai cu avizul autoritãtilor militare; mijloacele de comunicare in masa, indiferent de natura si de forma de proprietate, sunt obligate sa transmitã, cu prioritate, mesajele autoritãtilor militare, la cererea acestora;
j) sa dispunã inchiderea temporarã a unor statii de distribuire a carburantilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociatiilor si ale altor localuri publice;
k) sa suspende temporar aparitia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
l) sa asigure paza militarã a sediilor autoritãtilor publice centrale si locale, a statiilor de alimentare cu apa, energie, gaze, de radio si de televiziune, precum si a unor agenti economici sau obiective de importanta nationala; cand situatia impune, dispun oprirea temporarã a alimentarii cu gaze, energie si apa potabilã, dupã caz;
m) sa dispunã rationalizarea alimentelor si a altor produse de stricta necesitate;
n) sa emita ordonante militare;
o) sa interzicã circulatia rutiera, feroviara, maritima, fluviala si aerianã pe diferite rute;
p) dreptul de a ordonã unitãtilor Ministerului de Interne competente sa efectueze retineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei retinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.
