În fiecare an, înainte de sărbătoarea Naşterea Domnului, avem un post de 40 de zile. Începe, în general, la mijlocul lunii noiembrie şi durează până pe 24 decembrie, adică până în Ajunul Crăciunului. Tu ştii când începe Postul Crăciunului 2020?

Ei bine, Lăsata Secului este pe 14 noiembrie, în ziua de Sfântul Filip. Postul Crăciunului ne aminteşte de postul ţinut de Moise pe Muntele Sinai, când aştepta să primească cuvintele Lui Dumnezeu, scrise pe lespezile de piatră, aşa-numitele Tablele Legii. Dacă ziua Sfântului Filip pică într-o zi de post, adică miercuri sau vineri, postul începe în seara zilei de 14 noiembrie.

Care este originea Postul Crăciunului?

Conform spuselor din străbunici, Postul Crăciunului ar fi fost poruncit bătrânului Crăciun de Maica Domnului, pentru că bărbatul tăiase mâinile soției lui. O pedepsise pe nevastă din cauză că o ajutase pe Fecioara Maria să nască. Așadar, Postul Crăciunului se ține în cinstea celei care L-a născut pe Mântuitorul nostru.

Ce se face în Postul Crăciunului 2020

Iată regulile de bază care trebuie respectate în timpul postului, indiferent că e de Paşte sau de Crăciun:

nu se consumă lactate, carne şi ouă;

în zilele de luni, miercuri şi vineri, mâncarea se găteşte fără vin şi fără ulei. Avem voie să le folosim doar în zilele care au menţiune specială în calendar;

dacă lunea, miercurea sau vinerea, Biserica Ortodoxă prăznuieşte un sfânt mare, atunci data este marcată cu cruce neagră, iar creştinilor le este îngăduit să consume vin şi untdelemn;

în zilele în care este cruce roşie ori se prăznuieşte hramul vreunei biserici, se face dezlegare la peste;

se dă de pomană de sufletul celor adormiţi. De altfel, acest lucru se face şi cu câteva săptămâni înainte, de Moşii de toamnă;

Alte lucruri importante despre Postul Crăciunului 2020

Să vedem ce mai spune Biserica Ortodoxă despre tradiţia din Postul Crăciunului 2020:

Prima dezlegare la peşte are loc pe 21 noiembrie, când e sărbătoare cu cruce roşie şi se marchează Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Indiferent că sărbătoarea pică într-o zi de miercuri sau de sâmbătă, avem voie să mâncăm preparate cu peste;

marţea şi joia avem dezlegare la untdelemn şi vin;

sâmbăta şi duminica, până pe 20 decembrie, este dezlegare la untdelemn, vin şi peşte;

în intervalul 20-24 decembrie se ţine post aspru, iar în Ajunul Crăciunului, post negru;

post negru înseamnă să mănânci abia în seara zilei de 24 decembrie, iar atunci să consumi doar turte din făină, grâu fiert şi îndulcit cu miere de albine şi fructe uscate (poame).

Ce nu ai voie să faci în Postul Crăciunului 2020

Indiferent despre ce zile vorbim, că e Postul Paştelui sau Postul Sfintei Marii ori chiar Postul Crăciunului, în primul rând, este interzisă beţia. Iată ce spune Sfântul Apostol Pavel despre beţie:

„Beţia este mama desfrânării, din care se nasc toate urgiile. Şi cel care este dat băuturii fără măsură şi cel care este desfrânat îşi spun că sunt liberi, dar ei sunt robii patimii”. Sfântul Ioan Gură de Aur, la rândul său, adaugă: „Beţia este o îndrăcire de bună voie. Chiar dacă Domnul a prefăcut la nunta apa în vin, totuşi n-a îngăduit beţia. Trebuie să vă feriţi de beţie ca de cucută, căci amândouă duc la moarte”.

Ce nu se face în Postul Crăciunului: nu se fac nunți, cumătrii și petreceri. Ceremoniile religioase se pot practica, dar nu avem voie să dăm masă de petrecere după aceea.

Tradiții și superstiții din Postul Crăciunului

La ţară încă se respectă multe tradiţii şi obiceiuri. Să vedem câteva dintre ele, care au legătură cu Postul Crăciunului:

Lăsata Secului este ziua de dinaintea începerii postului efectiv. Atunci, femeile adună toate vasele din casă şi le spală foarte bine, ca să îndepărteze orice urmă de grăsime, pentru a nu se înfrupta în zilele ce vor veni din post;

tot de Lăsata Secului, gospodinele adună toate resturile de mâncare şi oasele într-o faţă de masă, iar în dimineaţa primei zile de post le aruncă înspre răsărit, bineînţeles afară, spunând următoarele cuvinte: “Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Obiceiul trebuie respectat în ideea că, la anul, păsările nu vor strica ogoarele;

toate oalele din casă se pun cu gura în jos după Lăsata Secului, pentru ca oamenii să fie feriţi de boli şi pagube;

fetele îşi pot influenţa soarta. În fiecare zi din Postul Crăciunului trebuie să adune câte o surcică, iar în Ajunul Crăciunului să fiarbă cu ele nişte crupe, dar fără sare. În seara de Ajun, ele pun crupele pe masă şi atrag astfel umbrele ursiţilor lor;

tot fetele nemăritate, în Postul Crăciunului, trebuie să bată pernele pentru a-şi îmblânzi soarta şi pentru a-şi găsi ursiţii mai repede.

Preziceri din Postul Crăciunului

Iată două preziceri care încă se respectă la noi în ţară:

se spune că, dacă e vreme domoală în timpul postului, adică nu e prea frig, atunci primăvara ce urmează va fi ploioasă;

dacă, atunci când se sacrifică o găină, aceasta are pieptul gras, înseamnă că vom avea parte de o iarnă grea, cu ger şi viscol. Dacă însă pieptul găinii nu are grăsime, atunci vor fi o iarnă blândă şi o vară îmbelşugată.

Câte feluri de post avem la dispoziție?

Iată câte feluri de post pot fi urmate:

ajunare desăvârşită (numită și post negru). Nu se mănâncă şi nu se bea nimic toată ziua;

post aspru. I se mai spune uscat, pentru că e voie să mănânci doar mâncăruri uscate şi numai seara. Poţi consuma fructe uscate, seminţe, pâine, iar ca lichid, numai apă;

post clasic, când poţi mânca la ce oră vrei, dar numai mâncăruri de post. Adică nu ai voie cu: lactate, carne, ouă, grăsime, peste, vin;

post uşor. Se mănâncă numai hrană de post, iar în zilele cu dezlegare la peste, avem voie untdelemn, icre, peste şi vin.

Știai că… Postul Crăciunului este mai ușor decât Postul Paștelui? Este așa pentru că avem la dispoziție 15 dezlegări la pește, ulei și vin. coral