Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a invitat recent, mai mulți reprezentanți ai Moscovei și partenerii din Alianță la discuții privind situația din Ucraina, în contextul unei eventuale invazii a acestei țări de către Federația Rusă. Iată ce țări ar putea intra într-un război provocat de conflictul dintre Rusia si Ucraina.
De asemenea, NATO este pregătită să continue discuțiile privind conflictul dintre cele două state și exclude un răspuns militar în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei, coonform unui comunicat de presă al Alianței Nord-Atlantice.
Chiar înaintea video-întâlnirii dintre Joe Biden și Vladimir Putin, au apăut o serie de informații furnizate de serviciile secrete americane, potrivit cărora Moscova ar avea în vedere o ofensivă militară la începutul anului viitor, în care ar fi gata
să arunce aproape 200.000 de militari. Fiind vorba despre 100 de batalioane destinate operațiunilor tactice, armament greu, artilerie și alte echipamente sofisticate.
De unde a pornit conflictul dintre Rusia si Ucraina?
Rădăcinile celor două ţări: Ucraina și Rusia, sunt comune şi se regăsesc în aşa-numita Rusie Kieveană, motiv pentru care preşedintele Vladimir Putin se referă deseori la "un singur popor". Însă, drumurile celor două state au fost secole la rând separate şi s-au dezvoltat două limbi şi două culturi înrudite şi totuşi diferite.
În timp ce Rusia a evoluat politic până a ajuns un imperiu, Ucraina încă nu a reuşit să pună bazele unui stat propriu. În secolul al XVII-lea, mari zone din actuala Ucraină deveneau parte a Imperiului Ţarist.
Iar după dezintegrarea acestuia, în 1917, Ucraina a devenit pentru scurt timp independentă, până când Rusia sovietică a recucerit-o cu arma în mână.
În anii '90, Rusia îi redă Ucrainei independenţa. Astfel, în decembrie 1991, Ucraina, alături de Rusia şi Belarus, sunt cele trei republici înfrăţite care pecetluiesc dezintegrarea Uniunii Sovietice. Dar din dorinţa de a-şi păstra influenţa, Moscova pune bazele Comunităţii Statelor Independente (CSI), ca instrument de control. Kremlinul credea să Ucraina va rămâne un aliat de nădejde şi prin dependenţa sa de gazul rusesc.
În tanul 2003, Rusia a început construirea unui dig, pornind din peninsula rusească Taman până în apropiere de insula rusească Tuzla, din strâmtoarea Kerci. Kievul considera că astfel Rusia restabilea graniţele de stat. Conflictul s-a intensificat iniţial, dar a fost dezamorsat după o întâlnire personală între preşedinţii celor două state. Construcţia a fost oprită, dar prietenia bilaterală declarată a căpătat atunci primele fisuri.
Astfel, la alegerile prezidenţiale din Ucraina, din anul 2004, Rusia l-a sprijinit pe candidatul pro-rus Viktor Ianukovici. Dar "Revoluţia portocalie" a împiedicat atunci falsificarea alegerilor, scrutinul fiind adjudecat de politicianul pro-occidental Viktor Iuşcenko. În timpul mandatului acestuia, Rusia a oprit de două ori livrările de gaz către Ucraina, în 2006 şi 2009. Întrerupt a fost şi tranzitul către Uniunea Europeană.
Pe când, 2008, preşedintele american pe atunci George W. Bush, a încercat să integreze Ucraina şi Georgia în NATO, propunând un program formal de pregătire a aderării. Putin a protestat. Moscova a arătat atunci clar că nu acceptă pe deplin independenţa Ucrainei. Însă, Germania şi Franţa au împiedicat planul lui Bush. La summitul NATO de la Bucureşti, celor două state li s-a oferit perspectiva de a fi admise în NATO, dar fără a se fixa o dată concretă în acest sens.
Deoarece aderarea la NATO se lăsa aşteptată, Ucraina a încercat să se apropie de occident printr-un acord de asociere cu UE. În 2013, cu puţine luni înainte de semnarea documentului, Moscova a început să exercite presiuni economice puternice asupra Kievului interzicând importurile din Ucraina. Pe acest fundal, guvernul preşedintelui de atunci, Ianukovici, care îşi adjudecase scrutinul din 2010, a suspendat acordul de asociere cu UE. Au urmat protestele opoziţiei din Ucraina, care s-au soldat cu fuga lui Ianukovici în Rusia, în februarie 2014.
Care sunt țările care ar putea intra intr-un eventual război?
În prezent, România așteaptă Noua Strategie Americană pentru Marea Neagră, privind cu îngrijorare spre Est, unde Rusia amenință Ucraina, inclusiv pentru a convinge NATO cât de periculos ar fi săsprijine Kievul.
Totul este încă neclar, fiindcă urmează negocieri serioase între cele mai puternice state ale lumii. Rusia nu se va mulțumi probabil doar cu promisiunea, că NATO nu se va extinde spre vecinătatea ei apropiată, adică spre statele care au făcut parte din Uniunea Sovietică. Temerile Moscovei se îndreaptă spre Georgia și Ucraina, cu toate că niciuna nu se califică pentru statutul de membru al Alianței Nord Atlantice, din cauza conflictelor calde sau în curs de încălzire pe care le au la frontierele lor cu Federația Rusă.
De asemenea, Președintele Joe Biden le-a dat asigurări liderilor țărilor din vecinătatea Ucrainei că SUA își vor apăra aliații. Biden a mai transmis, inclusiv României, că „amenințările din regiune sunt mai mari decât cea de la granița Ucrainei”.
Președintele SUA a avut și o convorbire cu liderii din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România și Slovacia în contextul tensiunilor de la granița Rusiei cu Ucraina și al discuțiilor purtate anterior de Joe Biden cu președintele Vladimir Putin.
Acum Rusia face presiuni, încercând să obțină noi concesii din partea Occidentului, ca și cum anexarea Crimeei ar fi fost prea puțin. Amenințarea cu un război fierbinte, care s-ar putea extinde, ar putea să sperie și Washingtonul.
Tot mai multe incidente sunt menționate de Moscova la Marea Neagră. Ultima reclamație, ar fi fost făcută recent despre un avion spion al NATO, care ar fi fost depistat pe ruta companiei Aeroflot. Și ca măsură de retorsiune, două avioane de vânătoare ruseşti au fost trimise vineri în regiunea Mării Negre pentru a escorta două avioane de recunoaştere americane.
Țările aliate Rusiei
În ultima perioadă, Rusia și-a multiplicat numărul exercițiilor militare, manevre care au început luni și la care participă nu mai puțin de 80.000 de militari. Alături de Rusia, au venit mai multe țări aliate. Aliații Moscovei sunt reuniți în cadrul unor exerciții denumite de presă „Frăția slavă”, „Frăția indestructibilă”, „Scut oceanic”, ”Caucaz-2020”. Armatele nu țin cont de pandemia COVID-19 și a tensiunilor cu Occidentul.
China și Belarus figurează printre țările străine care iau parte la aceste exerciții, în timp ce Iranul va trimite navele sale. Exercițiile, denumite ”Caucaz-2020”, constituie „principala verificare anuală a capacităţii forţelor armate ruse de a duce un conflict de mare amploare”, potrivit analistului militar Vasili Kaşin, de la Înalta Şcoală de Economie din Moscova, scrie Agerpres.
În egală măsură, exercițiile, care se vor încheia la 26 septembrie, sunt destinate să testeze înainte de toate „eşaloanele superioare ale comandamentului militar” , explică Vasili Kașin.
Potrivit Ministerului rus al Apărării, la operaţiunile de luptă au fost mobilizaţi 12.900 de soldaţi, până la 250 de tancuri, 450 de blindate, 200 sisteme de artilerie şi numeroase sisteme de lansatoare de rachete, între care TOS-2 de ultimă generaţie, a informat ministerul rus al Apărării. În toal, la exercițiul care va avea loc în Marea Neagră, dar și în Marea Caspică vor participă până la 80.000 de militari.
Țările aliate Ucrainei
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat în cadrul reuniunii Comisiei NATO-Ucraina valabilitatea deciziilor summitului de la Bucureşti din aprilie 2008, conform cărora Alianţa Nord-Atlantică lasă uşa deschisă pentru Ucraina şi Georgia, în pofida retoricii agresive şi a şantajului din partea Rusiei.
În plus, Stoltenberg a mai precizat că, dacă Rusia va folosi din noua forța militară și va invada Ucraina, aliații NATO vor trebui să analizeze ”nevoia de a ne întări prezența în estul Alianței”, ceea ce ar însemna aducerea de trupe suplimentare în statele din zona Mării Negre, potrivit >stirilekanald.ro
Președintele SUA a avut o convorbire cu liderii din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România și Slovacia în contextul tensiunilor de la granița Rusiei cu Ucraina și al discuțiilor purtate anterior de Joe Biden cu președintele Vladimir Putin.
Totodată, tensiunile de la granița ruso-ucraineană urmează să fie dezbătute în întâlnirea Consiliului NATO-Rusia, ce va fi succedată discuţii în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Între timp, trei mii de soldaţi ruşi au început exerciţii cu armament real, inclusiv tancuri, în regiuni din apropiere de graniţele cu Ucraina şi cu Belarus, transmite Reuters, care citează Interfax, conform Agerpres.
Exerciţiile vor avea loc în regiunea Smolensk, din apropiere de graniţa cu Belarus, şi în regiunile Voronej, Belgorod şi Briansk, din apropiere de Ucraina, implicând 300 de piese de armament, inclusiv tancuri T-72B3, vehicule de luptă BMP-2 şi arme de foc obişnuite.
Astfel, militarii ruși vor face exerciţii de tragere din vehicule blindate, marş în timpul unor activităţi de sabotaj şi recunoaştere din partea inamicului şi de aprovizionare cu armament a teritoriului controlat.
