Declasificarea informatiilor secrete de stat se poate realiza doar prin hotarare a Guvernului, explica Curtea Constitutionala in motivarea deciziei prin care a declarat neconstitutional in integralitate proiectul de lege initiat de Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu privind declasificarea protocoalelor semnate de SRI cu mai multe institutii judiciare.

CCR a admis, pe 30 ianuarie, sesizarile presedintelui Klaus Iohannis, ale PNL-USR si ale ICCJ in acest caz. Proiectul de lege s-a intors la Parlament pentru a fi pus in acord cu aceasta decizie.

"Curtea constata ca, potrivit dispozitiilor legale precitate, declasificarea unor informatii secrete de stat se dispune, in cadrul unei proceduri reglementate prin lege, printr-un act de reglementare secundara – hotarare a Guvernului, care se subsumeaza competentei puterii executive si care asigura realizarea scopului Legii nr.182/2002 (privind protectia informatiilor clasificate -n.red.), respectiv protectia informatiilor clasificate si a surselor confidentiale ce asigura acest tip de informatii", motiveaza CCR.

Judecatorii arata ca proiectul de lege initiat de Dragnea si Tariceanu prevede ca o parte din documente sa fie declasificate imediat, fara a mai fi necesara parcurgerea unei proceduri, prin asa-numite norme derogatorii de la reglementarea cadru in materie.

De ce sunt protejate informatiile clasificate

Legea prevede care au fost principalele obiective ale protectiei informatiilor clasificate:

(a) Protejarea acestora impotriva actiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterarii sau modificarii continutului acestora, precum si impotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;

(b) Realizarea securitatii sistemelor informatice si de transmitere a informatiilor clasificate.

In plus, Curtea citeaza dintr-o alta decizie data anul trecut: "informatiile clasificate ca secrete de stat nu-si pot pierde regimul de protectie consacrat prin legea-cadru, tocmai pentru ca pastrarea confidentialitatii lor este vitala colectivitatii, iar devoalarea lor ar produce prejudicii iremediabile interesului public, afectand buna functionare a statului de drept."

"Parlamentul intra in competenta Guvernului"

"Curtea constata ca actul normativ criticat este contrar dispozitiilor art.1 alin. (4) din Constitutie referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, Parlamentul intrand in sfera de competenta a autoritatii executive, singura autoritate publica cu atributii in organizarea executarii legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ", motiveaza CCR.

Curtea reitereaza ca Parlamentul nu se poate subroga in competenta originara a puterii executive de a declasifica informatiile secrete de stat, intrucat are doar atributia constitutionala de a crea cadrul legislativ necesar declasificarii, iar nu si pe cea de a dispune, prin lege, cu privire la aceasta operatiune juridica.

CCR mai arata ca, daca aceasta lege ar intra in vigoare, practic Parlamentul s-ar transforma intr-o autoritate publica executiva.

"Acceptarea ideii potrivit careia Parlamentul isi poate exercita competenta de autoritate legiuitoare in mod discretionar, oricand si in orice conditii, adoptand legi in domenii care apartin in exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constitutionale ale acestei autoritati consacrate de art.61 alin. (1) din Constitutie si transformarea acesteia in autoritate publica executiva", conchide CCR. coral