Despre Cluj-Napoca se spune că a fost un oraș în pragul depresiei. Este un concept care doar pe alocuri are legătură cu psihologia. Astăzi, Cluj-Napoca este unul dintre orașele a căror dezvoltare este strâns legată de fondurile europene. Și nu este vorba numai despre autoritatea locală, e vorba despre antreprenori, e vorba de mediul de afaceri, de mediul universitar și de foarte mulți cercetători. Există acest mit: că fondurile europene sunt greu de accesat, ba chiar că trebuie să cunoști pe cineva ca să le obții. Exemplul Clujului vine să contrazică acest mit, informează Digi24.
La o primă vedere, filosofia de dezvoltare a orașului se înscrie în jurul a trei idei-cheie: verde, digital, rezilient, iar la succes au contribuit deopotrivă antreprenori, mediul academic, cercetători și administrația locală.
În Cluj-Napoca, administația locală spune că la fiecare leu plătit prin taxe și impozite locale, Primăria reușește să aducă 2,5 lei din fonduri europene.
În ultimii ani, 200 de milioane de euro s-au dus în proiecte deja executate, alte 200 sunt în proiecte în curs de implementare și vreo 2 miliarde sunt în pregătire. Pe bună dreptate, vă întrebați, poate, pe ce s-au cheltuit toți acești bani?
Spațiu redat pietonilor
Există un trend internațional de pietonalizare, de recuperare a spațiului public ocupat de mașini, care a început să prindă cheag și în România. O mare parte din acești bani s-au dus în recuperarea și modernizarea acestor zone în care a fost interzis accesul mașinilor, cu piste pentru biciclete, iluminat inteligent, pubele care transmit prin SMS când sunt pline, internet wireless, zone de încărcare pentru biciclete și trotinete electrice.
Dacă nu erau proiectele europene, toată povara financiară cădea strict pe taxe și impozite.
Ovidiu Câmpean, director în Primăria Cluj-Napoca: Piața Unirii, un alt proiect finanțat din fonduri europene. Aici erau patru benzi de mașini cu parcări, standuri de taxi, iar în acest moment a devenit punctul central de atracție al orașului, vara sunt terase, evenimente publice. Am crescut și calitatea spațiului public în zona centrală.
Iluminat controlat din telefon
Din nou am insistat pe calitate: avem iluminare led care poate fi controlată cu o aplicație de pe telefonul mobil de către colegii din Primărie, la sisteme de irigat inteligente cu senzori de ploaie, astfel încât copacii pe care i-am plantat să fie irigați.
Ovidiu Câmpean, director în Primăria Cluj Napoca: Am avut și câteva termene-record. Opt luni pentru Piața Lucian Blaga. Se va crea o axă nord- sud pietonală, dar și turistică, pentru că va avea legătură cu Piața Muzeului și cu Cetățuia, un alt proiect pe care îl pregătim pentru următoarea perioadă.
Deci încercăm din fonduri europene să îmbinăm aceste proiecte, astfel încât să avem o dezvoltare coerentă la nivelul orașului. O să vedeți că avem un plan integrat și pentru cartierele orașului, Până în 2023 ne-am propus să finalizăm zona de centru, dar avem câteva proiecte-pilot și în cartiere.
Primul oraș cu autobuze fără șofer?
Ovidiu Câmpean: Cred că până în 2028 ne dorim să avem un transport public 100% nepoluant, ecologic, avem deja 41 de autobuze electrice finanțate din fonduri europene. Ne propunem să fim primul oraș din România care introduce autobuze cu hidrogen sau chiar autobuze autonome, fără șofer, dar pe lângă asta, avem și o componentă verde.
Pe lângă mobilitatea sustenabilă, care are un rol important în reducerea poluării și creșterea calității aerului, avem și un program de investiții peste 150 de milioane de euro, se numește „Clujul Verde” și ne propunem să amenajăm peste 100 de hectare de spații verzi noi. Deci, este clar o direcție între un Cluj neutru din punct de vedere al impactului asupra climei.
Sistem unic în România de scurgere a apelor pluviale
Lăsăm Piața Unirii și mergem spre bulevardul Regele Ferdinand, o altă investiție din bani europeni.
Ovidiu Câmpan: Suntem pe strada Regele Ferdinand, am încercat să introducem și aici câteva elemente de smart city, bănci cu posibilitatea de încărcare a telefonului mobil, sistem de iluminat cu LED, dar avem și un sistem de scurgere a apelor pluviale nou, cred că este în premieră introdus în România, integrat în bordură, ca să eliminăm toate acele grătare care puteau provoca accidente pentru bicicliști. Pe lângă pista de biciclete pe care am prevăzut-o, avem și o bandă dedicată pentru transport în comun.
Emil Boc: Știți unde sunt proceduri grele la fonduri europene? La furat! Dacă vrei să furi, nu scapi
Multe dintre centrele oraşelor din România au ieșit din comunism cu clădirile ponosite, fără alei pietonale, fără infrastructură pentru transportul alternativ. Lipsa fondurilor au ținut așa situația două decenii, dar banii europeni au început să schimbe fața multor orașe. S-a întipărit ideea că fondurile de la Bruxelles înseamnă „bani gratis”. Ei au, totuși, un preț: un amestec de idei, strategii, muncă și ceva hotărâre, deși se vorbește de birocrație și proceduri grele.
Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca: Știți unde sunt proceduri grele cu fonduri europene? La furat! Dacă vrei să furi, da, e greu cu fondurile europene, că nu scapi. Dar dacă ești cinstit și ești corect, ai toate șansele să aduci „bani gratis” în țara ta, în comunitatea ta.
Până la urmă, aceste fonduri, care sunt din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, tocmai acest lucru îl urmăresc, să diminueze decalajele de dezvoltare și de condiții de viață dintre Uniunea Europeană și România. Or, dacă aceste fonduri nu sunt folosite pentru acest scop, atunci practic ratăm șansa pe care Uniunea Europeană ne-a întins-o de a duce o viață mai bună aici, la noi acasă.
Ministrul Boloș spunea la un moment dat că adevărata rezervă de aur a României o reprezintă fondurile europene. Are mare dreptate.
În al doilea rând, sunt atât de importante, pentru că sunt gratis, oameni buni. Dacă noi n-am fi avut fondurile europene, Clujul ar fi fost poate sub jumătate ca nivel de dezvoltare față de ce are astăzi.
Proiecte de 3 miliarde de euro
Emil Boc mai spune că în prezent Primăria lucrează la pregătirea unor proiecte în valoare de trei miliarde de euro din fonduri europene ce vor veni în noul exercițiu financiar pentru modernizarea orașului care își propune să aibă transport public complet verde până în 2028.
