Drama pe care omul de afaceri Cristian Marius Niță a fost nevoit să o îndure în dosarul penal soldat cu achitarea sa definitivă sunt de-a dreptul kafkiene, ținerea în arest a afaceristului în acea cauză frizând absurdul.
O spune însuși judecătorul Daniel Fanel Stancu de la Tribunalul Dolj, cel care la 5 iulie 2022 a motivat sentința nr. 548/2021 din dosarul nr. 5090/63/2017, în care i-a acordat lui Cristian Niță daune morale de 2 milioane de euro pentru cele 11 luni de arest preventiv în care a stat în perioada 2000-2001, într-o cauză vizând presupuse fapte de grup infracțional organizat și înșelăciune – cauza, repetăm, încheiată prin achitarea definitivă a antreprenorului. În motivare, judecătorul Stancu face trimitere la Josef K., protagonistul romanului „Procesul” de Franz Kafka – personaj care se trezește arestat pe nepusă masă, fără ca nimeni vreodată să-i aducă la cunoștință vreo acuzație, iar în final este executat prin înjunghiere.
Amintim că acest dosar este unul cat se poate de spectaculos – atat prin suferințele la care a fost supus Niță și prin cuantumul daunelor morale primite în prima instanță, cât mai ales prin Decizia nr. 136/2021, prin care Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțional articolul 539 din Codul de procedură penală, constatând că pasajul legislativ punea bariere în calea obținerii de despăgubiri pentru arestații achitați sau clasați definitiv.
Redăm cele mai importante fragmente din motivarea judecătorului Daniel Fănel Stancu:
„Tribunalul constată că reclamantul Niță Cristian Marius a suferit o detenție privativă de libertate în perioada 06-07.06.2000, dispusă prin Ordonanța din data de 30.05.2000 și pusă în aplicare în baza Mandatului de arestare preventivă nr. 107/30.05.2000 (filele 13-14 dosar vol 1), și în perioada 07.06.2000-25.04.2001, dispusă prin Ordonanța din data de 07.06.2000 și pusă în aplicare în baza Mandatului de arestare preventivă 107/07.06.2000, toate emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila în dosarul nr. 433/P/1999.
Ulterior, prin sentința penală nr. 32/22.02.2016, pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. 3196/1/2008, în baza art. 18 CPP, raportat la art. 396 alin. 5.CPP, raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) CPP, s-a dispus achitarea inculpatului Nita Cristian Marius pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 alin. 1 CP si art. 244 alin. 1 si 2 CP, in considerente retinandu-se, fără putință de tăgadă, că acesta nu a încercat niciun moment să inducă în eroare SNP Petrom – Sucursala Deva. Dimpotrivă, buna sa credință a decurs din comportamentul său ulterior, în condițiile în care inculpatul Niță Cristian Marius, asociat unic și administrator al SC Multirom Consultprest SRL, a fost primul care a formulat plângere penală (respectiv, la data de 27.04.1999, în timp ce SNP Petrom – Sucursala Deva a formulat plângere la data de 30.04.1999), împotriva SC King Lion Trade SRL, al cărui asociat și administrator era, în acea speță penală, inculpatul Miscoi Nicolae. Aceasta întrucat SC Multirom Consultprest SRL, aparținând inculpatului Niță Cristian Marius, în baza relațiilor contractuale comerciale avute cu SNP Petrom – Sucursala Deva, cumparase produse petroliere pe care le-a revândut către SC King Lion Trade SRL, aparținând inculpatului Miscoi Nicolae, acesta din urmă emițând 3 file CEC, pe care inculpatul Niță Cristian Marius, fără să știe la acel moment că sunt fără acoperire, le-a girat în favoarea SNP Petrom – Sucursala Deva, operațiune bancară perfect legală folosită în scopul simplificării modalității de plată. însă, imediat ce a sesizat că respectivele file CEC nu au acoperire, inculpatul Niță Cristian Marius a formulat plângere penală împotriva emitentului acelor file CEC, chiar înaintea părții vatamate SNP Petrom – Sucursala Deva, fiind cert, astfel cum s-a reținut în considerentele respectivei sentințe penale, că acesta nu a acționat cu vinovăție, directă sau indirectă, nu a acceptat producerea rezultatului, având tot timpul reprezentarea ca desfășura o activitate comercială legală și nu a prevăzut și urmărit inducerea în eroare a SNP Petrom – Sucursala Deva.
Tot astfel, prin decizia penală definitivă nr. 855/A/07.10.2016, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în același dosar nr. 3196/1/2008, s-au validat considerentele avute în vedere de tribunal, în adoptarea soluției de achitare pronunțate în privința aceluiași inculpat Niță Cristian Marius, de altfel, fiind achitați definitiv absolut toți inculpații din acel dosar penal intitulat ‘Lotul PETROM’.
(…) Stabilirea cuantumului despăgubirii pentru repararea daunelor morale, în lipsa unor criterii obiective, se face cu respectarea principiului proporționalității daunei, cu despăgubirea acordată, însa, în mod cert, daunele morale au efect compensatoriu numai când sunt acordate în cuantum satisfăcător.
În speță, Tribunalul apreciază că privarea nedreaptă de libertate pe o perioadă de 324 de zile i-a adus reclamantului Niță Cristian Marius un real prejudiciu moral, care, pentru o reparație și satisfacție echitabilă, se impune a avea și un caracter substanțial, cuantumul de 2.000.000 Euro fiind apreciat și stabilit în raport de circumstanțele concrete ale vârstei sale, anvergura activității comerciale desfășurate în acea perioadă, vieții sale familiale, precum și creditul său moral și social de care se bucura anterior privării sale nedrepte de libertate, în antiteza cu răsturarea și distrugerea ireversibilă a tuturor acestor valori sociale, resimțite profund de acesta, atât în timpul, cât și ulterior încetării acelei măsuri.
Astfel, reclamantul Niță Cristian Marius, la data privirii sale nedrepte de libertate, era un tanar in varsta de 31 de ani, fiind un prosper întreprinzător comerciant în industria produselor petroliere, având o activitate comercială în acest domeniu de mari proporții. (…)
În acest context factual, privarea sa nedreaptă de libertate s-a abătut ca fatalitate asupra vieții sale, schimbându-i și curmându-i, brusc și iremediabil, atât activitatea sa comercială, cât și viața sa biologică și familială normală, statutul său social suferind o transformare radicală, fiind supus infamiei și oprobriului public în mod ireversibil, de îndată ce s-a aflat ca împotriva sa a fost dispusă măsura arestării preventive, astfel cum rezultă și din depoziția martorei audiate în cauză, Tulea Adriana Constanta.
Astfel, Tribunalul apreciază că reclamantul Niță Cristian Marius a suferit în mod real o adevărată tortură psihică, un șoc psiho-emotional inimaginabil, în condițiile în care acesta s-a trezit că este arestat, exact ca celebrul personaj kafkian Josef K., fiind acuzat de săvârșirea unor infracțiuni de o extremă gravitate (asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, pentru care pedepsele erau foarte mari, de 20 de ani), fapte penale despre care nu a avut niciodată reprezentarea că le-ar fi putut săvârși sau de care ar fi putut fi învinuit, măsura arestării preventive dispusă în privința sa frizând absurdul, în contextul în care acesta nu făcuse nimic altceva decât să sesizeze organele de cercetare penală, prin plangere penală formulată împotriva reprezentantului legal al societății comerciale ce emisese acele file CEC fără disponibil bancar.
Tribunalul apreciază că pentru a înțelege cu adevărat trauma psihologică la care a fost supus reclamantul Niță Cristian Marius, ca urmare a privării sale nedrepte de libertate, trebuie să se identifice situației acestuia, pentru ca judex verus (n.r. judecător adevărat) este doar acela care pătrunde deopotrivă în mintea unui făptuitor, dar și în trăirile psiho-emoționale ale unei părți vătămate, contextualizându-le în funcție de împrejurările concrete în care s-au destabilizat cerințele sistemului valorico-normativ și cultural în care aceștia convietuiau, pentru că numai în acest fel se poate ajunge la o percepție reală și concretă a dimensiunii prejudiciului suferit.
În consecință, Tribunalul apreciază că pentru reclamantul Niță Cristian Marius fiecare dintre cele 324 de zile de privare drept de libertate nu au fost percepute prin prisma speranței că probele ce-l incriminau nu ar fi fost suficient de pertinente și concludente pentru dovedirea la final a vinovăției sale în săvârșirea acelor infracțiuni (altfel spus: că poate scăpa pentru lipsa de probe), ci, dimpotrivă, acesta a trăit cu cel mai îngrozitor sentiment, și anume acela că nedreptatea este o crimă a spiritului, în condițiile în care nu putea înțelege sau accepta absurdul situației în care se afla de a fi arestat preventiv și a fi plimbat dintr-un penitenciar în altul, ca un infractor de drept comun.
Toată această stare de profundă frustrare l-a condus pe reclamantul Niță Cristian Marius pe culmile disperării, intrând într-o puternică depresie și încercând să-și pună capăt zilelor, prin spânzurare de țeava de scurgere de la baie, cu șnurul de la zeghe, tentativa suicidală ce a avut loc într-unul dintre penitenciarele în care se afla la acea dată, respectiv în Penitenciarul Colibași, astfel cum au confirmat martorii Bontas Ghiocel și Ionaș loan.
De asemenea, potrivit fișei medicale pentru deținuți întocmite de Penitenciarul Brăila la data de 08.06.2000 (așadar la doar doua zile de la arestarea sa preventivă), reclamantul Niță Cristian Marius a fost diagnosticat cu ‘sindrom depresiv persistent’, ceea ce înseamnă că șocul psiho-emotional suferit de acesta s-a instalat și manifestat încă de la începutul privării sale nedrepte de libertate, perspectiva calvarului ce urma în viața sa fiind de natură să-i declanșeze o astfel de boală psihiatrică, în condițiile în care nu exista un istoric medical anterior în acest sens. Tot astfel, potrivit Foaiei de observație clinică generală, întocmite de Spitalul Neuropsihiatric din Zam, același reclamant Niță Cristian Marius a fost internat în perioada 01-09.08.2001, cu diagnosticul de ‘tulburare depresivă reactivă severă cu idei de suicid’.
Ulterior eliberării sale, ca urmare a numeroaselor articole de presă, atât din presa locală, cât și centrală, prin care s-a mediatizat și comentat îndelung și în amănunt acel caz penal, intitulat de presa scrisă ‘Mafia petrolului’, reclamantul Niță Cristian Marius a fost supus unei profunde dezavuări publice, pierzandu-si cu desavarsire și ireversibil orice urmă de prețuire și respect în comunitatea în care trăise anterior, dar și orice urmă de credibilitate în raporturile cu partenerii săi comerciali, în cele din urmă firma sa intrand în faliment și lichidându-se tot capitalul economic și de imagine investit de acesta în societatea sa comercială, care, anterior, se bucurase de atât de mult succes.
În consecință, Tribunalul urmează ca pentru toată această suferință reală, concretă și dovedită pe deplin să stabilească valoarea daunelor morale la suma de 2.000.000 Euro, sumă de bani ce nu trebuie sa fie privită în contextul jurisprudential român ca fiind exagerată, ci justă și echitabilă în raport de particularitățile cu totul aparte ale speței, astfel cum au fost expuse prin prisma dovezilor existente la dosar”.
