Ludovic Orban mai face un pas din strategia pentru declansarea anticipatelor. Conducerea PNL a validat, cu unanimitate de voturi, noul guvern si programul de guvernare modificat. Propunerile premierului demis ajung apoi la Parlament. Potrivit unor surse, Guvernul este acelasi, sunt pastrati aceiasi ministri, pe aceleasi posturi. Programul de guvernare a fost actualizat. Potrivit unor surse din PNL, printre principalele obiective, Guvernul Orban 2 a notat desfiintarea sectiei speciale si mentinerea tintei de deficit la 3,6.

Politica fiscal-bugetara- „Consolidare fiscala si reducerea datoriei publice”

Guvernul foloseste politica fiscala pentru a promova o crestere economica sustenabila si pentru a reduce gradul de saracie. Politica fiscala influenteaza direct economia prin intermediul cheltuielilor si veniturilor bugetare.

Astfel, in contextul economic actual politica fiscal bugetara trebuie sa aiba un rol de stabilizare a ciclului economic.  

Din noiembrie 2019 politica fiscala a Romaniei a inceput tranzitia de la o politica fiscala pro-ciclica, destabilizatoare, folosita in ultimii ani la o politica fiscala neutra sau chiar anti-ciclica. Aceasta perioada de tranzitie continua in 2020.

Obiective pentru 2020:  

    Incheierea exercitiului bugetar pe anul 2020 fara depasirea tintei de deficit de 3.6% din PIB. Mentinerea obiectivului de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB in doi ani de zile asa cum este stipulat in Strategia Fiscal Bugetara 2020-2022. Pregatirea rectificarii bugetare in functie de executia pe primele sase luni ale anului 2020.
    Respectarea predictibilitatii si transparentei politicii fiscale si bugetare. Masurile de politica fiscala si bugetara vor fi puse in dezbatere publica, cu consultarea agentilor economici si a reprezentantilor societatii civile; masurile de politica fiscala si bugetara vor fi insotite de studii de impact.;
    Reorganizarea si eficientizarea Ministerului de Finante in prima jumatate a anului 2020.
    Prioritizarea si bugetarea proiectelor de investitii se va face incepand cu 2021 doar  pe baza analizelor de eficientizare a cheltuielilor bugetare din cadrul Ministerului de Finante. Programarea multianuala a investiilor publice, indiferent de sursa de finantare (bugetele publice, fonduri europene, imprumuturi, participatii public-private) pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor in functie de relevanta (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate asteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului in termenul prevazut, si sustenabilitatea financiara; vom stopa practica schimbarilor frecvente de prioritati si alocari de fonduri care nu fac decat sa creasca numarul de proiecte aflate in curs de executie, risipa de resurse si lipsa de predictibilitate
    Definitivarea reorganizarii ANAF in primul trimestru din 2020. Aceasta reorganizare va duce pana la finalul lui 2020 la  profesionalizarea ANAF si mai ales decuplarea de politic a acestei institutii. Finalizarea in prima jumatate a anului 2020 a conectarii caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF, pana la finalul anului sistemul de transfer electronic de informatii intre persoane juridice si ANAF – SAF-T .  Impact pozitiv pentru buget incepand cu trimestrul IV 2020
    Modificarea statutului CEC si EXIM Bank pentru a trece de la o conducere unitara la una dualista.
    Finalizarea si prezentarea strategiei pe termen mediu si lung pentru sistemul financiar bancar unde statul roman este actionar unic sau majoritar.
    Intarirea cooperarii cu autoritatile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeana si cu alte institutii internationale implicate in prevenirea si reducerea evaziunii fiscale, prin consolidarea bazei de venituri si eliminarea transferului de profituri in jurisdictiile fiscale care incurajeaza astfel de practici.

–––––––––––––––––––––––––––––

    Instituirea ferma a bugetului multianual ca instrument de dimensionare si calibrare a optiunilor de politici fiscale si bugetare, in corelare cu cadrul de programare financiara la nivelul UE. Treptat, se va asigura incadrarea deficitelor structurale in obiectivele pe termen mediu, convenite cu Comisia Europeana;
    Analiza schimbarilor intervenite si a noilor provocari cu care se confrunta sectoarele finantate din bugetele publice, pentru fundamentarea propunerilor de restructurare a institutiilor publice pentru a fi adaptate si a face fata la aceste provocari;
    Modificarea Legii finantelor publice, astfel incat sa se asigure autonomia finaciara reala a autoritatilor publice locale; avem in vedere, de exemplu, ca pana la 80% din redeventele obtinute din exploatarea resurselor naturale, precum si impozitul pe venit in intregime sa fie alocat autoritatilor publice locale;
    Continuarea controalelor si evaluarilor in institutiile unde statul roman este actionar si a programelor finantate cu bani de la buget, astfel incat fiecare leu cheltuit din fondurile publice sa fie in concordanta cu prevederile legii si sa aduca plusvaloare in economie.

coral