Dovezi arheologice care arată că pe aceste locuri au trăit oameni în urmă cu 6000 de ani au fost făcute recent la Iclod.
Pe terenul unde urmează să se ridice o construcție industrială au apărut excavatoarele, arheologi, muzeografi, muncitori. Este vorba despre o operațiune care se desfășoară în mod normal în zone declarate monument istoric, înaintea efectuării unor construcții.
Lucrările au început în luna iulie și s-au desfășurat pe o suprafață de aproximativ 1 hectar, la marginea unui sit istoric foarte cunoscut în România, din epoca neolitică.
După decaparea suprafeței de pământ până la stratul arheologic au apărut și primele descoperiri. Cercetătorii au aflat astfel că pe terenul resepctiv se suprapun două așezări, una neolitică, de acum aproximativ 6000 de ani și alta celtică, din urmă cu circa 2200 de ani, fiecare cu caracteristicile proprii.
În ce privește perioada neolitică, s-au descoperit urme de fortificații. Paul Pupeză, arheolog la Muzeul Național de Istore a Transilvaniei, a explicat că în vremurile trecute, locuințele se fortificau cu ziduri din lemn, iar cei mai înstăriți locuitori locuiau în zonele cele mai bine fortificate. Cel puțin trei inele de zid din lemn au fost găsite pe șantierul de la Iclod.
De asemenea, s-au găsit morminte de inhumație, datând de acum aproximativ 6000 de ani, atunci când apar primele vase de lut și unelte din piatră. În urma săpăturilor au fost descoperite schelete umane, având la cap sau la picioare vase, în care la vremea respectivă, se puneau ofrande, pentru ca decedatul să le folosească în lumea de apoi, potrivit tradiției.
Cercetările de specialitate urmează să stabilească dacă scheletele apațineau unor bărbați sau unor femei, dacă decedații sufereau de anumite boli ale oaselor, ce anume se afla în vasele de ofrandă, respectiv băutură sau mâncare.
În apropiere s-a găsit o groapă menajeră. Acesta era locul unde inițial, strămoșii noștri își îngropau mâncarea, neavând la dispoziție altă modalitate de păstrare. În timp, locul a devenit groapă de gunoi, unde se aruncau resturile menajere, obiectele care nu mai erau de folosință etc. Un craniu, posibil de bovină, a ieșit astfel din pământ, precum și multe resturi ceramice, care ar putea reconstitui vasele folosite de locuitorii de acum 6000 de ani, arată gherlainfo.ro
Cercetătorii au avut surpriza plăcută să găsească, în același zonă cercetată, urmele unei așezări celtice, din epoca fierului. Celții, care locuiau în aceste zone pe vremea dacilor, adică acum 2000-2200 de ani, au lăsat aici urmele unui cimitir de incinerație. Spre deosebire de locuitorii de epoca pietrei, celții ardeau trupurile celor decedați și le îngropau în urne, care erau îngropate în pământ alături alte alte vase de ofrandă, piese din fier etc.
Obiectele găsite la Iclod urmează să fie duse la muzeu, analizate, restaurate, conservate și, după caz, expuse pentru public.
Aceste descoperiri sunt importante pentru că oferă informații despre trecutul teritoriului pe care locuim astăzi, despre trecutul oamenilor care locuiau aici acum 2000 sau 6000 de ani. „Povestea lor trebuie spusă, scoasă la iveală, prin astfel de săpături. Aflând mai multe despre ei, vom ști mai multe despre noi. Suntem primii care punem mâna pe aceste fragmente, după mii de ani”, spune arheologul clujean. „Munca de teren este destul de grea, se lucrază în praf, în caniculă ori pe ploaie, iar rezultatele nu sunt întotdeauna foarte spectaculoase. Dar suntem privilegiați să aruncăm această privire în trecut și să scoatem la iveală ceva deosebit!”
În echipa de arheologi de la Iclod au efectuat cercetări, alături de arheologul Paul Pupeză, Malvinka Urak și Nagy Szabolcs, de la Muzeul Național de Istore a Transilvaniei din Cluj-Napoca.
Cercetătorii au constatat cu satisfacție că lucrările agricole desfășurate în epoca modernă pe aceste locuri nu au deranjat urmele civilizațiilor trecute.
