Instituirea stării de alertă și reluarea activității economice începând cu 15 mai aduce noi modificări legislative, de data aceasta în domeniul restructurării companiilor. Specialiștii CITR, liderul pieței de insolvență din România, analizează măsurile și identifică beneficiile pe care acestea le aduc companiilor. Ieri, Guvernului României a aprobat o serie de măsuri de modificare a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Urmează ca aceste măsuri să fie propuse spre adoptare de către Parlament, iar ulterior forma adoptată va fi publicată în Monitorul Oficial. Modificările prevăd suspendarea și extinderea unor termene (cum ar fi pentru depunerea planurilor de reorganizare), pentru facilitarea activității companiilor aflate în preinsolvență (concordat preventiv) și insolvență (observație și reorganizare).
„Prin aceste modificări propuse de Guvernul României, atât de necesare și așteptate, ne alăturăm unor state europene precum Austria, Belgia, Spania, Franța, Italia și Bulgaria, care oferă cu succes o plasă de siguranță companiilor pe care se bazează economia. Pentru companiile în insolvență această perioadă pe care o traversăm este în mod special anevoioasă deoarece criza COVID-19 și efectele ei dublează dificultățile lor pre-existente. Încurajăm autoritățile legislative implicate în modificarea legii insolvenței să acționeze cu deschidere și rapiditate pentru adoptarea măsurilor propuse în timp util și le asigurăm că experiența noastră confirmă faptul că atât amânarea și prelungirea, cât și suspendarea termenelor anunțate, sunt măsuri solicitate și necesare companiilor în insolvență”, subliniază Andra Olar-Caragea, CEO CITR.
Măsuri preinsolvență și concordat preventiv
În cazul companiilor aflate în procedură de concordat preventiv, perioada în care se desfășoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungește cu 60 de zile. De altfel, și perioada de elaborare a ofertei de concordat și de negociere a acesteia se modifică cu câte 60 de zile. Guvernul prelungește cu alte două luni perioada necesară pentru satisfacerea creanțelor, acordând timp companiilor să gestioneze criza cauzată de pandemia COVID-19.
Accesarea insolvenței
Conform modificărilor, obligația de depunere a cererii de insolvență de către debitor în maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență se suspendă pe perioada stării de alertă și încă 30 de zile după încetarea acesteia. Companiile aflate în dificultate vor putea analiza în acest timp posibilitățile de relansare a businessului, șansele de revenire în piață și perspectivele de achitare a debitelor restante. În cazul în care vor constata că starea de dificultate continuă să persiste, vor avea obligația formulării cererii de supunere sub protecția legii insolvenței.
Totodată, în cazul companiilor care și-au întrerupt total sau parțial activitatea ca efect al deciziilor autorităților pe durata stării de urgență și în starea de alertă, creditorii pot formula cererea de intrare în insolvență asupra companiilor debitoare numai după încercarea rezonabilă de încheiere a unei convenții de plată. „Observăm că se pune accent pe gestionarea amiabilă, prin negociere, a relației creditor-debitor, un pas înainte înspre realizarea ajustărilor legislative impuse prin
Directiva UE privind cadrele de restructurare preventivă, care trebuie implementată comunitar până în iulie 2021. Așteptăm și este absolut necesar și un al doilea val de măsuri care să vină în completare cu un pachet de susținere economică pentru aceste companii”, a declarat Cristina Ienciu-Dragoș, Head of Legal CITR și Country Coordinator Insol Europe – organizație europeană a specialiștilor în insolvență și restructurare.
Valoarea prag reprezentând cuantumul minim al creanței pentru deschiderea insolvenței crește de la 40.000 la 50.000 de lei pentru companiile care și-au întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor stării de urgență, diminuând numărul companiilor obligate să acceseze insolvența în această perioadă. Unul dintre beneficiile deschiderii procedurii insolvenței, care se aplică în continuare și pe perioada stării de alertă, este chiar suspendarea executărilor silite împotriva companiei. Iar ulterior deschiderii procedurii, companiile vor putea să beneficieze de o perioadă de respiro în care vor putea să gândească, împreună cu administratorul judiciar, un plan de reorganizare.
Procedura de reorganizare și redresare a businessurilor
În ceea ce privește companiile recent intrate în insolvenţă, acestea beneficiază de o extindere cu încă trei luni a perioadei de observație, termenul de depunere a planurilor de reorganizare fiind prelungit.
Pentru companiile care au depus un plan de reorganizare și acesta nu a fost confirmat, dar cărora li s-au modificat perspectivele de redresare ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19, acestea pot depune, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un plan de reorganizare modificat, cu condiția notificării intenției către creditori în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Totodată pentru companiile insolvente a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial ca efect al deciziilor autorităților publice și își desfășurau activitatea conform unui plan de reorganizare, acestea pot solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile, suspendarea executării planului de reorganizare pentru o durată de două luni și chiar extinderea perioadei de executare a planului de reorganizare, fără a depăși însă durata de 5 ani.
Prevederile, trimise spre aprobare către Parlamentul României, se preconizează că vor intra în vigoare începând cu data instituirii stării de alertă. Măsurile precedente adoptate pentru susținerea mediului de afaceri se aplicau doar parțial companiilor în insolvenţă, acestea funcționând sub spectrul unor reglementări speciale, restrictive, în cadrul Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Printre măsurile care nu se aplicau companiilor în insolvență se regăsesc: accesul la finanțare pentru IMM-uri și amânarea plății ratelor.
