• Mai multe produse de patiserie au fost observate având muște pe suprafața lor, în vitrina magazinului Panemar de pe Calea Moților din Cluj-Napoca
  • Vânzătoarea nu se mai deranja să le alunge pentru că avea prea mulți clienți de servit

”Erau vreo 5 muște care zburau când de pe un croissant pe altul, după care se așezau pe un ștrudel la o degustare. Am plecat imediat, nu am mai cumpărat nimic. Nu am riscat să mă îmbolnăvesc”, a o clujeancă, potrivit cluj.24.ro

Potrivit acesteia, singura vânzătoare nu avea timp să mai alunge muștele de pe produse sau să ia alte măsuri, deoarece era o coadă de clienți până la ușa magazinului.

Muștele, pericol public

O echipă de cercetători de la Colegiul științific Eberly din cadrul Universității Pennsylvania din Statele Unite a descoperit că musca obișnuită poate transmite Salmonella, E-coli și chiar bacteriile ce provoacă ulcer stomacal (Helicobacter pylori) și septicemie.

Oamenii de știință susțin că muștele din zonele urbane — a căror prezență poate duce la declanșarea unor epidemii și este de multe ori trecută cu vederea de responsabilii din domeniul sănătății publice — pot fi purtătoare a mai multe bacterii decât exemplarele similare din mediul rural. Prin urmare, cercetătorii sugerează că este indicat să se evite consumul de alimente în parcurile din orașe.

”Oamenii cunoșteau câte ceva despre agenții patogeni transmiși de muște, însă nu aveau nicio idee cu privire la măsura în care se întâmplă acest lucru și la modul în care aceștia sunt transferați”, a declarat doctor Donald Bryant, profesor de biotehnologie în cadrul universității amintite.

”Suntem de părere că aceste concluzii demonstrează un mecanism de transmitere a agenților patogeni care a fost ignorat de responsabilii din domeniul sănătății publice”, a atras acesta atenția.

În urma analizei unei colecții de microbi prelevați din organismul și de pe corpul muștelor Musca domestica și Chrysomya megacephala s-a descoperit că prima poate fi purtătoare a 351 de tipuri de bacterii, iar cea de-a doua este capabilă să transmită 316 tipuri de bacterii.

O mare parte dintre aceste bacterii pot fi transferate omului de ambele specii de muște.

Cel mai probabil, muștele preiau aceste bacterii în urma contactului direct cu fecale și materii aflate în stare de descompunere de care se folosesc pentru a-și depune ouăle.

Doctor Stephan Schuster, director de cercetare la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore a descoperit că cei mai mulți microbi erau transferați de pe o zonă pe alta prin intermediul picioarelor, acest lucru sugerând că și în cazul unei foarte scurte opriri a unei muște pe mâncare aceasta poate transmite bacterii.

Pe aripi și picioare

”Picioarele și aripile prezintă cea mai mare diversitate microbiană din corpul unei muște; se poate spune, așadar, că bacteriile se folosesc de muște pe post de navete”, a spus specialistul.

De asemenea, s-a demonstrat că prezența unei muște pe alimente poate provoca formarea unei colonii microbiene ”în cazul în care noua suprafață susține dezvoltarea bacteriană”, a precizat Schuster.

Pe de altă parte, oamenii de știință au relevat și un posibil rol pozitiv a acestor insecte care pot fi utilizate pe post de ”drone vii” trimise în căutare de microbi.

”Muștele pot fi eliberate în mod intenționat pe post de drone bionice autonome chiar și în cele mai înguste spații și crevase urmând ca ulterior, după recapturarea lor, să ofere informații privind materialul biotic pe care l-au întâlnit”, a adăugat doctor Schuster.

Cercetarea a fost publicată în jurnalul ”Scientific Reports”, scrie Agerpres. coral